În ediţia de astăzi a rubricii "Cultura chineză" vă prezentăm stratagema «a învia sufletul cu trupul altuia » din capodopera militară din China antică «Cele 36 de stratageme».

Strămoşii chinezilor considerau că sufletul unui om îşi continuă existenţa după ce păreseşte corpul. Ideea „învierii sufletului cu trupul altuia" provine dintr-o legendă. Se spune că Li Cel cu Toiag de Fier, un om între muritori şi nemuritori, a spus într-o zi discipolului său că sufletul său va pleca în cer pentru a studia doctrina Dao şi se va întoarce peste 7 zile. El a cerut discipolului să-i păzească trupul şi dacă în a 7-a zi sufletul nu revine, să-l incinereze. Apoi sufletul lui Li a plecat în cer, lăsându-şi corpul în casă.

Discipolul păzea trupul cu mare atenţie zi şi noapte. N-a aşteptat până la capăt, căci în a 6-a zi, i-a sosit un mesager de acasă, care l-a anunţat că mama sa era grav bolnavă şi pe patul morţii. Discipolul a plâns cu hohote şi i-a povestit mesagerului despre plecarea sufletului învăţătorului în cer. Mesagerul l-a îndemnat să să se întoarcă acasă ca să-şi mai vadă mama, explicând că deja era în a 6-a zi şi nu era niciun semn de înviere a sufletului, lucru de care nu se mai auzise vreodată. Discipolul a acceptat această părere şi împreună cu mesagerul a incinerat corpul lui Li Cel cu Toiag de Fier.

În a 7-a zi sufletul lui Li s-a întors, dar nu şi-a mai găsit trupul. Din întâmplare, lângă drum era un cadavru. Sufletul a decis să greşească o dată, înviindu-l pe acesta. Autorul colecţiei «Cele 36 de stratageme» încearcă să se folosească de această legendă ca să expună stratagema valorificării a ceva care de regulă nu poate fi folosit.

În antichitatea Chinei, multe personalităţi politice şi militare cunoscute au obţinut rezultate neaşteptat de bune prin aplicarea stratagemei «a învia sufletul cu trupul altuia». Iată un exemplu. În 221 î.Hr. primul împărat al Chinei, Qinshihuangdi, a instaurat dinastia Qin în urma cuceririi tuturor statelor vasale de pe teritoriul ţării. Fiul lui, care i-a succedat la tron ca al doilea împărat al dinastiei, a recurs la o guvernare despotică. Nemaiputând suporta, mulţi au încercat să se răzvrătească.

Un grup de ţărani recrutaţi în armată se afla în drumul spre Yuyang în acele vremuri. S-a întâmplat că în urma unei ploi ce a durat mai multe zile, drumul a dispărut în apă şi ţăranii nu mai aveau cum să ajungă la Yuyang la timp. Potrivit legii, orice ostaş întârziat trebuia executat. În această situaţie, şefii grupului, Chen Sheng şi Wu Guang, au hotărât să pună la cale o răscoală. Dar fiind ţărani simpli, le-a fost foarte greu să-i convingă pe alţii să le urmeze drumul.

Pe atunci erau două persoane foarte respectate de populaţie. Una era Fu Su, fratele mai mare al împăratului. Era un om înţelept şi cumsecade. Populaţia nu ştia că el fusese asasinat chiar înainte de preluarea tronului de către noul împărat şi mai aştepta cu ardoare ca Fu Su să-l înlocuiască pe acesta. Cealaltă era Xiang Yan, eminent conducător de armată al statului Chu, cucerit de Qin, cu un înalt prestigiu în rândul populaţiei pentru isprăvile sale de război şi ataşamentul său pentru ofiţeri şi ostaşi. Dar după dispariţia statului Chu acesta şi-a pierdut urmele.

Chen Sheng şi Wu Guang au decis să cheme pe ţăranii la răscoală în numele acestora. Întrucât oamenii de atunci erau superstiţioşi, ei au mai pus la cale o acţiune. Într-o zi, când cineva sacrifica un peşte, a găsit în burta acestuia o bucată de mătase pe care se scria „Chen Sheng va fi împărat". Vestea s-a răspândit imediat. Wu Guang a mai încercat ca în miezul unei nopţi să strige cu glas prefăcut de vulpe ceva care semăna cu „Marele stat Chu se va proclama şi Chen Sheng va fi împăratul". În urma răspândirii pe scară largă a celor două zvonuri, toată lumea a crezut că Chen Sheng nu era un tip simplu şi a fost născut conducător al revoltei. Văzând că s-au întrunit condiţiile necesare, Chen Sheng şi Wu Guang i-au ucis pe demnitarii şi ostaşii care-i escortau şi au pus la cale prima răscoală ţărănească cunoscută din istoria Chinei.

În aplicarea stratagemei «a învia sufletul cu corpul altuia», Chen Sheng şi Wu Guang au reuşit să tragă folos de pe urma numelor celor două persoane, Fu Su şi Xiang Yan, care dispăruseră de mult. Tot mai mulţi oameni s-au alăturat ţăranilor răsculaţi. Oastea condusă de Chen Sheng a repurtat o serie de victorii în bătăliile cu trupele imperiale, dându-le lovituri zdrobitoare.

În afară de exemplul dat, „a învia sufletul cu trupul altuia" mai înseamănă uneori aparţia unui lucru dispărut sub forma unui alt lucru. În această privinţă, se semnalează multe cazuri de aplicare a acestei stratageme şi în activităţile comerciale de astăzi.

Aici Radio China Internaţional. V-am prezentat stratagema «a învia sufletul cu trupul altuia» din capodopera militară din China antică «Cele 36 de stratageme». Ediţia de astăzi a rubricii „Cultura chineză" a fost pregătită de Zhu Kewen şi prezentată de Li Xin, care vă mulţumesc pentru atenţie.