Specialişti chinezi din mai multe domenii au participat, recent, la un forum organizat la Beijing unde au transmis că statul chinez va trebui să acorde importanţă dezvolt[rii comerţului de servicii şi deschiderii pieţei în procesul construcţiei noului format de deschidere, considerând că ţara va trebui să urmeze acești primi paşi în aprofundarea cooperării în cadrul iniţiativei „O centură, un drum", în vederea promovării reformei.

Începând cu anul 2006, China a fost ţara cu cea mai mare contribuţie la creşterea economiei mondiale. Ca a doua mare entitate economică la nivel global, R.P. Chineză a înregistrat o pondere de 27,8% în creşterea mondială din 2017, mai mult decât valoarea totală asigurată de Statele Unite ale Americii şi Japonia. Dezvoltarea sectorului comerţului de servicii din China a păstrat tendinţa de creştere rapidă şi stabilă în ultimii ani. În perioada 2012-2017, acest sector a crescut anual în medie cu 7,8%, devenind al doilea ca amploare la nivel mondial. În cadrul forumului „Afacerile Naţionale 2018", organizat recent la Beijing, directorul Institutului de cercetare a reformei şi dezvoltării din Hainan, Chi Fulin, a propus ca deschiderea pieţei şi dezvoltarea sectorului de servicii să asigure importanţa noii etape, să fie unul dintre obiectivele principale ale ţării.

Datele arată că în primul semestru al anului curent, sectorul comerţului de servicii a ocupat 15,2% din volumul comercial al Chinei, ritmul creşterii importurilor şi exporturilor ale acestui sector fiind mai mare decât importurile şi exporturile de bunuri din aceeaşi perioadă. De asemenea, este mai mare decât ritmul creşterii Produsului Intern Brut, de 1,7%.

De la lansarea iniţiativei „O centură, un drum" (OBOR) au trecut cinci ani. Volumul comerţului cu servicii realizat de China cu ţările situate pe traseul OBOR a ajuns, anul trecut, la 97,76 miliarde USD, în creştere cu 18,4%. Despre aceasta, vicepreşedintele şi secretarul general al Asociaţiei de Comerţ de Servicii din China, Zhong Zeyu, a declarat:

„Această iniţiativă are ca esenţă globalizarea sectorului comerţului cu servicii. Să distribuie resursele mondiale prin comerţul cu servicii, să stabilească un lanţ valoric mondial pe baza acestuia."

La ora actuală, serviciile cu tehnologii şi expertiză au devenit baza lanţului valoric mondial. Directorul adjunct pentru deschiderea vestului Chinei din cadrul Comisiei pentru Dezvoltare şi Reformă, Wang Qiang, unul dintre punctele importante ale cooperării în jurul iniţiative OBOR este următorul:

„Modul inovativ de investiţii şi finanţare, care să atragă investiţiile internaţionale la construcţia de infrastructură pe traseul „O centură, un drum", este să creeze platforma de cooperare industrială, pe baza combinaţiei introducerii şi ieşirii în străinătate, să fie extins domeniul de cooperare tehnologică hi-tech, ca inițiativa „O centură, un drum" să devină un drum de creativitate."

În anul 2018 se împlinesc 40 ani de la începerea reformei spre exterior a Chinei. În momentul de faţă, China este parteneră comercială principală pentru mai mult de 120 ţări şi regiuni, fiind cea mai mare ţară comercială la nivel mondial. Despre evoluţia comerţului extern al Chinei în viitor, preşedintele Comisiei internaţionale de promovare a comerţului din China, Gao Yan, este de părere că cele două segmente -comerţul de bunuri şi comerţul cu servicii, trebuie să fie promovate simultan.

„Trebuie să promovăm deopotrivă importurile şi exporturile, comerţul de bunuri şi de servicii, să sprijinim şi să susţinem companiile în întărirea capacităţii acestora de explorare şi creativitate, să consolidăm renumele brandurilor, să îmbunătăţim calitatea produselor exportate şi valoarea adăugată a acestora. Trebuie să promovăm comerţul liber, să promovăm dezvoltarea inovativei în sectorul comercial cu servicii. Să accelerăm creşterea noilor configuraţii de comerţ extern cum ar fi cel electronic. Vom organiza prima ediţie a târgului internaţional de importuri în care vom atrage participarea părţilor interne şi externe. Vom construi mai multe platforme pentru promovarea comercială şi schimburi între companii. Vom consolida serviciile de consultanţă şi pregătire oferite companiilor de comerţ extern, să le sprijinim să cunoască regulile internaţionale, ca acestea să aibă competenţa de a aloca resurse în conformitate cu factori de pe piaţă, de operare transfrontalieră şi de a contracara riscuri."

În ultimii ani, în procesul informatizării şi al conectării în reţea, economia digitală a Chinei a înregistrat o creştere rapidă, aducând tot mai multe contribuţii la creşterea PIB-ului. Noile tehnologii cum ar fi Big-data, cloud-computing, inteligenţa artificială asigură metodele inovative pentru dezvoltarea comerţului. Digitalizarea, inteligenţa, cibernatizarea sunt direcţii pentru viitor. Fostul ministru al Industrii şi Informatizării, preşedintele Federaţiei de economie industrială din China, Li Yizhong, a recunoscut că în ciuda faptului că au fost obţinute progrese evidente în economia digitală, există problemele, cum ar fi capacitatea insuficientă de susţinere pentru segmentul Big-data, care are nevoie de creativitate.

„Trebuie să accelerăm cercetările şi explorările tehnologice, precum şi folosirea tehnologiilor. Datele masive conţin reguli şi logic, problema cheia este să le exploatăm, să le organizăm, analizăm şi aplicăm. Aşadar aceste resurse pot deveni avere. Avem nevoie urgentă de construcţia sistemului normativ."