În data de 5 iunie, s-au împlinit zece ani de la demararea în China a Strategiei naţionale pentru proprietatea intelectuală. Documentul, dat publicităţii de Consiliul de Stat, a crescut importanţa acestui sector la nivel strategic naţional. Prin urmare, acesta a înregistrat, în ultimii zece ani, dezvoltări esenţiale. În următoarele minute, vă invit să urmăriţi un reportaj detaliat pe această temă.

În ultimii zece ani, Strategia naţională pentru proprietatea intelectuală a fost pusă la punct, creaţiile în China au înregistrat un avans continuu, ţara devenind un actor important în acest domeniu. Datele arată că numărul patentelor a crescut în medie de la 0,6 pe cap de 10.000 de persoane, la 9,8 în 2017. Solicitările pentru înregistrări de patente au crescut, în medie, cu 19,56% anual. Rata aprobării acestora a crescut cu 21,29%. Numărul patentelor deţinute valabil în partea continentală a Chinei a crescut de la 96.000 în 2007 la 1,35 milioane în 2017, mai puţin decât în Statele Unite ale Americii şi Japonia, China ocupând astfel al treilea loc la nivel mondial. Directorul general al Administraţiei Naţionale pentru Proprietate Intelectuală, Shen Changyu, prezintă:

„În ceea ce priveşte patentele, am realizat „două milioane" şi anume un milion de solicitări pe an - China este prima ţară care a înregistrat un milion de solicitări depuse pentru acordarea de patente la nivel mondial, şi un milion de patente valabile sunt deţinute de China, fapt ce-i asigură locul trei în lume, după SUA şi Japonia. În ce priveşte logo-urile comerciale, solicitările anuale au fost cele mai multe la nivel mondial. De aceea, China figurează printre cele mai mari ţări în domeniul proprietăţii intelectuale."

În acelaşi timp, calitatea proprietăţii intelectuale în China a fost întărită continuu în ultimii zece ani. Pe de altă parte, cantitatea patentelor a crescut esenţial. Patentele cruciale, brandurile renumite, lucrările elaborate cu drepturi de autor au apărut fără încetare. Conform clasamentului Top 500 publicat în 2017 de World Brand Lab, 37 branduri chineze au fost alese, China ocupând locul al 5-lea la nivel mondial. Mai mult, conectarea laboratorului spaţial Tiangong, explorările ştiinţifice făcute de submersibilului Jiaolong, construcţiile de căi ferate, avionul gigantic C919, toate aceste proiecte inovative uluitoare sunt proprietatea intelectuală a Chinei.

Totodată, gradul de protecţie a drepturilor de proprietate intelectuală este tot mai întărit. Din 2008 încoace, forumul legislativ suprem al ţării a rectificat legile privind patentele, brandurile comerciale, drepturile de autor, concurenţa neloială, aplicaţiile rezultatelor cercetărilor, iar Consiliul de Stat a modificat actele normative ale legilor privind patentele, brandurile, drepturile de autor, precum şi regulamentele privind protecţia software, a drepturilor de comunicaţie pe reţea informatică şi a speciilor noi de plante. Mai mult, autorităţile chineze combat infracţiunile de încălcare a drepturilor de proprietate intelectuală. De exemplu, în perioada 2005 – 2016, au fost confiscate peste 508 milioane de copii plagiate la nivel mondial.

Membru al Comisiei de judecată a Tribunalului Suprem al Poporului din China, Hu Yunteng, a arătat că protecţia drepturilor de proprietate intelectuală a fost consolidată complet în ultimii zece ani, măsurile de protecţie devenind mai puternice şi prompte. Un sistem de legi în acest segment a fost stabilit, acesta fiind mai corespunzător uzanţelor internaţionale şi mai cuprinzător.

„În perioada 2009 – 2017, în rândul curţilor din întreaga ţară au fost finalizate 745.000 dosare privind proprietatea intelectuală, cu un ritm de creştere de 17,8% pe an, aceasta însemnând că peste 95% dintre dosare au fost finalizate anual şi aceasta în perioada în care numărul judecătorilor nu a variat prea mult. Dosarele privind mărcile comerciale „Jordan", „Wanglaoji" şi „Jiaduobao", inclusiv brandurile şi desenele de pe pachetele acestora, sunt complicate şi de tip nou, având efecte juridice semnificative. Finalizarea acestora cu succes a dus la stabilirea de standarde şi reguli normative, care prezintă liniile directoare pentru dezvoltarea sectoarelor relevate."

În acelaşi timp, mecanismul de schimburi cu străinătatea a fost tot mai mult îmbunătăţit. Wu Handong, director de onoare al Centrului de cercetări privind proprietate intelectuală din cadrul Universităţii Zhongnan de Economie şi Drept, a prezentat că statul chinez a semnat 171 acorduri şi memorandumuri cu 63 ţări, regiuni sau organizaţii internaţionale, a stabilit relaţii de colaborare cu 50 ţări membre ale Organizaţiei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale (OMPI) şi promovează construcţia unui sistem de cooperare cu instituţiile de profil din ţările situate pe traseul „O centură, un drum".

„În primul rând este cooperarea cu OMPI. A fost stabilit un oficiu al acesteia la Beijing, care este unul dintre cele cinci oficii mondiale ale organizaţiei, în afară de sediul de la Geneva. În al doilea rând, cooperarea între administraţiile din China, SUA, Japonia, Coreea de Sud şi Uniunea Europeană este pe termen lung şi eficientă. În al treilea rând, este vorba despre mecanismul de cooperare între cele cinci ţări BRICS. Mai mult, este sistemul de cooperare cu peste 50 de ţări de pe linia „O centură, un drum". Acestea demonstrează că statul chinez acordă importanţă cooperărilor Sud - Sud, atunci când promovează cooperările Sud – Nord."

În următoarea etapă, China va susţine formarea mai multor branduri autohtone cu valori înalte, consolidând mai departe protecţia proprietăţii intelectuale, pentru ca aceste practici să devină tot mai conforme cu standardele stricte.