Dezvoltarea economică a Chinei a trecut de faza de creștere rapidă în etapa de dezvoltare de înaltă calitate, potrivit unui raport prezentat la cel de-al 19-lea Congres Naţional al Partidului Comunist Chinez. Acesta înseamnă că modalitatea de creştere a devenit intensivă și nu extensivă. În acest context, structura comerţului extern chinez se îmbunătăţeşte menţinut.

Datele prezentate de Direcţia Generală a Vămilor din China arată că volumul importurilor şi exporturilor din ianuarie 2018 a fost de 2.510 miliarde yuani, în creştere cu 16,2% comparativ cu perioada similară a anului trecut. Dintre acestea, exporturile au fost de 1.320 miliarde yuani, în creştere cu 6%, importurile fiind de 1.190 miliarde yuani, în creştere cu 30,2%. Din punctul de vedere al categoriilor de export, produsele industriale au înregistrat o creştere, în timp ce textilele au avut parte de o scădere. Directorul din cadrul Ministerului Comerţului, Ren Hongbin precizează:

„Cred că un lucru care merită menţionat este că produsele cu tehnologii avansate, cu valoarea adăugată mare, cum ar fi autoturismele, telefoanele mobile sau calculatoarele au înregistrat creştere de două cifre în exporturi. Totodată, procesul transformării de la dinamică veche la cea nouă în dezvoltarea comercială externă s-a accelerat. Noile configuraţii de business, cum ar fi comerţul electronic transnaţional, comerţul de achiziţionare au crescut rapid."

Huang Songping, purtătorul de cuvânt al Direcţiei Generale a Vămilor arată că situaţia privind comerţul extern al Chinei din 2018 va fi bun per ansamblu, în ciuda faptului că există factori limitativi, precum mediul complicat mondial, concurenţa intensificată în industria manufacturieră, protecţionismul accentuat la nivel global etc. Preşedintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump a declarat, recent, impunerea de impozitele punitive de 25% şi 10% la produsele importate din oţel şi aluminiu. Declaraţia a fost condamnată de Uniunea Europeană, Canada, Brazilia şi Coreea de Sud. Mai mult, reprezentantul american de comerţ, Robert Lighthizer a prezentat un raport anual, privind agenda comercială a preşedintelui, în care se arată că SUA va folosi „toate mijloacele disponibile" să supună China la presiuni. Gao Feng, purtătorul de cuvânt al Ministerului Comerţului, spune:

„China nu urmăreşte balanţa excendentară a comerţului, starea actuală s-a format natural pe piaţă. Soluţia problemei de dezechilibru comercial între China şi SUA necesită eforturi comune din partea ambelor părţi. După discuțiile a celor doi lideri, de la Mar-a-Lago, China şi SUA au promovat „programul de 100 de zile", au găzduit cu succes primul dialog economic plenar, obţinând rezultate pozitive şi reale. Dorim să cooperăm cu partea americană să promovăm în continuare „programul de un an" privind cooperarea economică chino-americană, dorim să amplificăm exporturile din SUA și vrem ca partea americană să adopte măsuri sincere în ce priveşte relaxarea importurilor de produse chineze pentru a impulsiona în comun echilibrul comercial."

Un conflict comercial între China şi Statele Unite va deteriora nu numai interesele celor două părţi, dar şi ale întregii lumi. Wang Wen, directorul executiv al Institutului Chongyang de Cercetări Financiare de pe lângă Universitatea Poporului, susține că SUA va suferi mai mult dacă fricţiunile din relaţiile comerciale se transformă fără control, luând în consideraţie flexibilitatea economiei Chinei şi potenţialul de creştere. China este, în momentul de faţă, cea mai mare piaţă străină a produselor americane, cu excepţia zonei nord-americane. 62% producția de soia, 14% din bumbac, 25% din avioanele Boeing, 17% din autovehicule şi 15% din circuit integrat fabricate în SUA sunt destinate Chinei. Exporturile către China susțin peste un milion de locuri de muncă ale americanilor.

În fapt, în calitate de a doua entitate economică şi cea mai mare ţară comercială, China este primul partener comercial, în avansul a 120 ţări din lume, oferind piaţa largă şi oportunităţi uriaşe. Directorul executiv al companiei Hong Yi, Zhao Linghuan arată că:

„China are cel mai mare grup cu venituri mijlocii care cresc rapid. Ei cumpără mult şi tendinţa este de durată. În fapt, în ultimii aproape zece ani, structura economiei Chinei a devenit bazată pe consum în loc de exporturi, investiţii şi industria manufacturieră."

Datele prezentate de Biroul de Statistică arată că în Produsul Intern Brut din 2017 consumul a contribuit 58,8%. În acelaşi timp, cerinţele consumatorilor chinezi se schimbă în parcursul anilor. Sun Wei, directorul companiei Hong Yi de Investiţie, prezintă:

„Consumatorilor le plac din ce în ce mai mult de produsele individualizate, diversificate. În al doilea rând, categoriile produselor au o paletă mai largă și provin din mai multe ţări. În anii trecuţi, au fost doar trei categorii principale de produse, cele pentru îngrijirea mamelor și a bebeluşilor, cosmeticele și produsele pentru menținerea sănătății. În acest an, se numără aparatele electrocasnice, mobila şi obiectele de lux. Ţările de origine sunt SUA, Marea Britanie, Japonia, Germania, Australia, Noua Zeelanda. În al treilea rând, serviciile firmelor de comerţ electronic au fost îmbunătăţite."

O dată cu dezvoltarea rapidă a economiei noi, cea online, tot mai mulţi consumatori chinezi vor face cumpărături transnaţionale. Conform datelor prezentate de eMarketer, aproximativ 23% din consumatori chinezi au încercat, cel puţin o dată, achiziţionare de produse transnaţionale online. Până în 2021, suma acestor tranzacţii va fi de 144 miliarde dolari, apropae dublu față de 2016, când cumpărăturile online din străinătate au totalizat 78 miliarde dolari.