Mecanismul de Cooperare al Chinei cu Ţările din Europa Centrală şi de Est (16+1) este o platformă construită de R. P. Chineză şi ţările ECE, care a marcat un nou început al colaborărilor dintre China şi Europa Centrală şi de Est. De la debutul mecanismului, în aprilie 2012, în Polonia, schimburile la nivel înalt dintre cele două părţi au fost tot mai frecvente, încrederea politică reciprocă fiind tot mai consolidată, cooperările economice şi comerciale devenind tot mai strânse, profunde şi largi.

Mecanismul a adus beneficii reale participanţilor. Ţările ECE au o nevoie uriaşă să-şi optimeze construcţiile infrastructurale, iar companiile chineze dispun de experienţe şi tehnologii bogate în domeniul construcţiei şi în cel financiar. Printre proiectele materializate de companiile chineze în ultimii ani în acest domeniu se numără Termocentrala Stanari, Podul Zemun-Borca, ingineria de control al inundaţiilor din oraşul Wroclaw, Centralele eoliană şi solară din Constanţa, iar proiectul feroviar ce va conecta Ungaria şi Serbia este în proces de declanşare. Directorul adjunct al filialei firmei China Road and Bridge în Serbia, Hei Shiqiang, spune:

„De la Belgrad la Budapesta sunt 350 kilometri, care necesită în prezent opt ore de mers. După ce căile ferate vor fi gata, acest traseu se va face în doar trei ore. Viteza actuală este de 40 km pe oră. După finalizarea proiectului, aceasta va fi de 200 km pe oră, o creştere evidentă."

Proiectul feroviar Ungaria – Serbia este primul de acest tip al companiei chineze în Europa. Partea de pe teritoriul Ungariei are 166 km, cea pe teritoriul Serbiei 184 km. Academia de Ştiinţe Sociale din China a arătat, într-un raport privind cooperarea China – ECE, că numai două din cele nouă linii trans-europene programate de Uniunea Europeană sunt pe direcţia nord-sud, niciuna nu conectează ţările nou integrate. Directorul Institutului de cercetare privind problemele internaţionale din China, Cui Hongjian, prezintă:

„Pe de-o parte, va fi îmbunătăţit mediul de dezvoltare economică al ţărilor europene centrale şi de est, pe de altă parte va fi impulsionată creşterea locurilor de muncă şi creşterea fiscală. Acestea sunt beneficii solide. Dorim ca părţile să ateste o calitate înaltă în cooperarea în cadrul proiectului feroviar Ungaria – Serbia, pentru ca acesta să devină un model."

Conform statisticilor, companiile chineze au investit în ţările ECE peste 8 miliarde de dolari americani, acoperind domeniile maşini-unelte, industria chimică, electronică, energii noi, logistică, cercetare, finanţe, agricol şi altele. În contextul în care volumul comercial al Chinei a scăzut în ansamblu în 2016, partea cu ECE a crescut cu 9,5%, comparativ cu 2015, ajungând la 58,6 miliarde USD.

Firma chineză CEFC Energy a achiziţionat brandul ceh de bere Pivovary Lobkowicz, promovând stabilirea companiei mixte în China. Praga a devenit al doilea sediu al CEFC Energy. Vicepreşedintele acesteia spune că în următorii cinci ani vor viza consolidarea şi optimizarea investiţiilor făcute în domeniile financiar, turistic şi transport aerian.

Cooperarea pragmatică chino-cehă a fost promovată constant în cadrul mecanismului 16+1 şi iniţiativei „O centură, un drum", înregistrând un volum comercial bilateral de 11 miliarde de dolari americani timp de doi ani consecutivi. Mai multe companii chineze au fost atrase de oportunităţile apărute. Xu Hao, preşedintele adjunct al Grupului Financiar Ma Yi, care a fost înfiinţat în octombrie 2014, afirmă:

„Avem conexiuni cu peste 40 de firme de comerţ în Cehia, inclusiv supermarket-uri, magazine de tip convenience, francize, hoteluri, restaurante şi în unele aeroporturi în care se returnează taxele. Plăţile mobile au potenţial şi un spaţiu uriaş în Europa Centrală şi de Est."

Pentru Li Daokui, directorul Centrului de cercetări economice din cadrul Universităţii Qinghua, mecanismul 16+1 este bazat pe complementaritatea avantajelor şi câştigurilor comune. Mai multe companii chineze vor ieşi peste hotare odată cu aprofundarea reformelor.

„În trecut am achiziţionat pur şi simplu companii străine şi unele firme cu resurse minerale. Acest mod se schimbă în prezent. Companiile chineze au început să cunoască, în ţările ECE, societăţile locale, demarând activităţi economice diverse, explorând în comun, cunoscând necesitatea pieţei, prezentând în acelaşi timp avantajele chineze."

În domeniul cultural, schimburile Chinei cu ţările ECE sunt frecvente. În ultimii cinci ani, cinci linii aeriene directe au fost deschise între China şi ECE. Au fost deschise centre de medicină tradiţională şi culturale, acorduri privind învăţământul superior fiind semnate între partea chineză şi opt ţări ECE, numărul studenţilor care au efectuat schimburi ajungând la aproape 10.000.

Ţările ECE sunt situate în zona dintre iniţiativa „O centură, un drum" şi programul european de investiţii. Prin mecanismul 16+1, China şi ECE vor extinde gradul de conectare, consolidând fundamentul de cooperare, şi vor dezvolta relaţiile bilaterale cu energii noi.