Conceptul de „Producţie inteligentă" a fost prezentat, în cadrul documentului oficial cu titlul „Producţia în China 2025", dat publicităţii anul trecut de guvernul chinez, ca direcţie principală a combinării noii generaţii de tehnologii informatice cu industria manufacturieră. După aceea, autorităţile chineze au anunţat 46 de proiecte model pentru teste, acoperind 38 de sectoare, cu ţinta de a îmbunătăţi în general nivelul industriei manufacturiere din ţară. Ce evoluţie a fost înregistrată de atunci? Ce provocări au întreprinderile chineze? Cum va fi drumul de parcurs pentru realizarea conceputlui de producţie inteligentă? În următoarele minute, vă invit să urmăriţi un reportaj detaliat pe această temă.

Produsele inteligente. Producţia inteligentă. În societatea actuală în care trăim, tehnologiile ştiinţifice au înregistrat o dezvoltare esenţială, cuvântul „inteligent" a devenit unul tot mai popular. Odată cu apariţia mai multor produse cu funcţii complicate şi inteligente, întreprinderile chineze au început să ajusteze direcţia lor de dezvoltare spre una legată de fabricaţia inteligentă.

Ministerul Industrializării şi Informatizării din China a stabilit, anul trecut, 46 de proiecte model pentru teste în domeniul producţiei inteligente, acoperind imprimanta 3D (trei-dimensiuni), cimentul, fibrele optice, îmbrăcămintea etc., cu scopul de a ajuta la transformarea industriei manufacturiere.

Despre rezultatele strategiei respective, ministrul Miao Wei apreciază:

„Din punctul de vedere al efectelor, am obţinut rezultate evidente. În cadrul acestor 46 de proiecte, eficienţa producţiei s-a îmbunătăţit cu 30%, în timp ce energia consumată s-a redus cu 9,5%, şi perioada de cercetări şi exploatări s-a scurtat cu 35%. Rezultatele sunt evidente."

Pentru ministrul Miao Wei, fabricaţia inteligentă este o ţintă înaltă, care trebuie să fie atinsă treptat. Digitalizarea şi conectarea în reţea sunt fundamentul fabricaţiei inteligente. China trebuie să depună mai multe eforturi în ciuda faptului că rezultatele obţinute din proiectele model sunt bogate.

„Cea mai slabă secţiune a noastră se află în progresul industrializării, existând un decalaj mare între acesta şi cel din ţările dezvoltate, cum ar fi Germania. Ţările dezvoltate au ajuns la etapa marcată cu 3.0, în conformitate cu standardele lor, în timp ce o mare parte din întreprinderile noastre nu au ajuns, încă, nici la etapa 2.0. Aşadar trebuie să depăşim mai întâi această etapă pentru a promova mai departe etapa 3.0 şi, după aceea, etapa 4.0."

Odată cu aprofundarea fabricaţiei inteligente, au apărut unele probleme tehnologice. Miao Wei a arătat că acestea sunt specifice, diferite de cele existente în mod tradiţional. De exemplu, problema securităţii. Un virus Trojan care a fost plantat într-un dispozitiv terminal, poate provoca o serie de riscuri cu efecte esenţiale. Aceste probleme sunt reale şi periculoase, care ridică pragul tehnologiilor în asigurarea securităţii şi siguranţei. Totodată, China are nişte avantaje speciale cu toate că este limitată de condiţiile preliminare, consideră ministrul Industrializării şi Informatizării.

„China este cel mai mare producător din lume, fiind, în acelaşi timp, cel mai mare utilizator al Internetului. În condiţiile în care folosim aceste două avantaje, în special, dacă întreprinderile industriale şi companiile de Internet pot să le combine mai bine, secţiunile noastre slabe vor fi îmbunătăţite, noi putând să schimbăm condiţiile nefavorabile în cele favorabile, să folosim avantajele noastre, să accelerăm progresul industrializării ţării."

Oficialul chinez a mai arătat că, în următoarea etapă, vor fi promovate modalităţile de producţie şi administrare care s-au demonstrat a fi eficiente în proiectele model pentru teste, amplificând cadrul de teste, pentru a promova reforma industriei manufacturiere.