Economia mondială a început, în acest an, să arate tot mai multă instabilitate şi complexitate. Plecarea din Uniunea Europeană a Marii Britanii creează impactul dezvoltării economice al ambelor părţi. Sistemul bancar al Europei prezintă riscuri, iar măsurile monetare ale entităţilor economice importante precum UE, Japonia şi Statele Unite ale Americii au dimensiuni separate. Redresarea economică din ţările emergente este încetinită. Riscurile geo-politice devin influenţe tot mai semnificative asupra economiei mondiale. Fondul Monetar Internaţional a retrogradat, recent, prognoza privind rata creşterii mondiale în acest an, la 3,1%, de la 3,2%, fiind a patra revizuire în scădere pe parcursul anului. În acelaşi timp, FMI a modificat în creştere, de două ori la rând, prognoza privind creşterea Chinei, până la 6,6%. Despre acest lucru, viceministrul chinez de Finanţe, Zhu Guangyao, a arătat că aceasta a demonstrat contribuţiile însemnate făcute de China pentru stabilizarea economiei mondiale, prin consolidarea reformelor structurale, în special reforma în partea aprovizionării:

„În acest context, în care economia mondială arată tot mai multă instabilitate, în timp ce economia Chinei se dezvoltă stabil, în special când au fost obţinute progrese în reforma părţii de aprovizionare, lumea aşteaptă şi mai mult din partea Chinei. Dezvoltarea economică a Chinei este un lucru bun nu numai pentru poporul chinez, ci pentru toată lumea. La ora actuală, ponderea contribuţiilor Chinei în creşterea mondială se menţine la nivelul de aproximativ 30%."

Începând cu primul Summit G20, organizat în 2008, China şi alte entităţi economice emergente au devenit, de-a lungul anilor, participanţi importanţi la cauza privind promovarea unui ordin politic şi economic mai egal şi raţional. China a devenit, în această perioadă, unul dintre actorii principali, care a făcut promisiunea, înainte de alţii, în cadrul Summitului G20 2009 de la Londra, cu privire la suportul financiar acordat FMI, act ce a stabilizat încrederea în economia mondială. La următoarele reuniuni, China a subliniat construcţia accelerată a unui ordin financiar mondial mai egal, just şi inclusiv, prezentând o serie de idei inovative. Iar la summitul din 2015 de la Antalya, China a confirmat că este capabilă să menţină un ritm de creştere înalt – mediu.

Preşedintele Chinei, Xi Jinping, a prezentat, în 2013, conceptul privind strategia „O centură, un drum", subliniind o comunitate de interese şi a unui destin comun, care vizează câştiguri mutuale şi prosperitate unitară. Odată cu aplicaţia iniţiativei, nu doar China, ci şi ţările situate de-a lungul centurii respective au beneficiat de dezvoltarea economică. Investiţiile Chinei în aceste ţări au ajuns, până în iulie 2016, la 51,1 miliarde de dolari americani. Despre aceasta, ministrul turc al Economiei, Nihat Zeybekci, arată că:

„Economia Chinei „merge afară" pentru a participa la investiţiile, producţia, piaţă … altor ţări. Economia Chinei nu va avea probleme, cea a altor ţări va cunoaşte dezvoltare, de asemenea. În secolul XXI, nu poţi trăi fără locuinţe, apă curată, spitale, şcoli şi drumuri. Banca Asiatică pentru Investiţii în Infrastructură (BAII) îţi oferă bani, pe care îi rambursezi încetul cu încetul. Este o nouă oportunitate pentru China, Turcia şi alte ţări."

Infrastructura este o condiţie importantă, şi deseori limitativă, pentru dezvoltarea economică, în special pentru ţările cu venituri scăzute. Preşedintele Fondului pentru Cercetări ale Politicilor Economice din Turcia (TEPAV), Guven Sak, crede că iniţiativa „O centură, un drum" şi BAII vor promova în mare măsură, construcţia infrastructurală la nivel mondial, pentru că oferă un mecanism de susţinere financiară.

Cu eforturile depuse de China, miniştrii de finanţe şi guvernatorii ţărilor din Grupul 20 au ajuns, în cadrul celei de-a 3-a reuniuni din 2016, la un consens privind acordarea de susţinere programului de investiţii în infrastructură. La încheierea conferinţei a fost anunţată înfiinţarea Uniunii mondiale pentru colaborare în infrastructură, cu scopul de a încuraja instituţiile de dezvoltare multilaterală să susţină investiţiile în această privinţă.

Datele prezentate de Ministerul Comerţului din China arată că investitorii chinezi au realizat, în primele şapte luni ale acestui an, investiţii directe non-financiare în 5.465 companii din 156 ţări şi regiuni, suma totală ajungând la 673 miliarde de yuani (echivalentul a 102 miliarde de USD), în creştere cu 61,8%.

Mai mult, odată cu optimizarea continuă a structurii economice, consumul a devenit primul motor pentru creşterea economică a Chinei. Vânzarea cu amănuntul a produselor de consum social, în 2015, a crescut cu 10,7%, în comparaţie cu anul anterior. Ponderea dedicată de consum în creşterea generală a ajuns la 66,4%, în creştere cu 15,4 procente. Ministrul Comerţului, Gao Hucheng, a prezentat că o piaţă uriaşă internă a fost creată în China, ale cărui efecte cresc peste hotare:

„Un număr de 120 milioane persoane au făcut călătorii în străinătate în 2015, cheltuielile de peste hotare, inclusiv transport, cazare, cumpărături, fiind în total de 1.500 miliarde de yuani."

Conform previziunilor, China va înregistra, în perioada 2015 – 2019, importuri de peste 10 mii miliarde de USD, în timp ce investiţiile externe vor ajunge la 500 miliarde de USD şi numărul turiştilor va depăşi 500 milioane persoane. Acestea vor oferi partenerilor internaţionali şi regionali oportunităţi bogate şi pieţelor uriaşe.

Totodată, înfiinţarea mecanismului G20 este semnificativă pentru China. Oportunităţile de dezvoltare trebuie să fie împărtăşite în vederea obţinerii de câştiguri mutuale. China doreşte să prezinte lumii, cu ocazia summitului, perspectiva sa privind noile tipuri ale relaţiilor internaţionale.