Conferinţe organizate pe teme economice privind China au fost foarte populare în cadrul sesiunilor de primăvară ale Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi Băncii Mondiale (BM). Tendinţa şi riscurile macro-economice şi gradul participării Chinei în evenimentele internaţionale au fost teme de interes pentru participanţi.

Trendul de stabilizare a economiei Chinei a fost una dintre temele principale în cadrul sesiunilor. Vice-preşedintele Fondului Monetar Internaţional, Zhu Min, a arătat că China a înregistrat o rată de creştere de 6,7% în primul trimestru, fapt care demonstrează un trend de stabilizare. Este un lucru de admirat mai ales într-un context de redresare lentă la nivel mondial. Economia Chinei este pe drumul spre o perspectivă bună, cu diverşi indici economici redresaţi, cu încrederea recuperată şi cu stabilitatea redobândită a ratei de schimb valutar.

În ultimul raport "World Economic Outlook", Fondul Monetar Internaţional a retrogradat previziunile creşterii la nivel global şi cele ale Statelor Unite ale Americii, zonei euro şi Japoniei aferente anului curent şi anului viitor, avertizând totodată că o menţinerea unei creşteri scăzute a economiei mondiale va provoca efecte dăunătoare. FMI a revizuit însă estimarea de creştere economică a Chinei, având în vederea măsurile de stimulare adoptate recent de guvernul, creşterea stabilă a consumului intern şi a sectorului serviciilor. Aceste măsuri au generat încrederea instituţiilor internaţionale în politicile guvernului Chinei.

Participanţii la sesiuni au exprimat susţinerea în faţa aprofundării reformelor de către guvernul chinez, având în vedere situaţia prezentă propice din China. Ministrul mexican de Finanţe, Luis Videgaray Caso, a declarat că "întreaga lume se simte relativ confortabil atunci când vede că China este capabilă să îşi controleze creşterea economică".

La rândul său, Secretar de stat al Trezoreriei americane, Jacob Lew, a arătat că măsurile adoptate de China de creştere a veniturilor gospodăriilor avantajează transformarea spre un mod de creştere propulsat de consum. În acelaşi timp, reformele structurale promovate de China, cum ar fi reforma întreprinderilor de stat, cea a sistemului financiar şi reducerea capacităţilor de producţie, vor oferi un suport suficient transformării modului de creştere. Lew a mai confirmat că a existat un consens privind aceste măsuri considerate foarte importante, exprimând dorinţa ca statul chinez să le pună în aplicare rapid şi eficient.

Vice-preşedintele FMI, Zhu Min, a arătat că apar tot mai multe situaţii în care schimbarea încrederii duce la fluctuaţii de piaţă. Aceste cazuri vor putea fi evitate dacă lumea are încredere în economia Chinei. De aceea, comunicarea privind măsurile adoptate de guvern este importantă. Schimburile şi comunicarea adecvată vor ajuta la cunoaşterea mai bună a politicilor economice ale Chinei.

Preşedintele FMI, Christine Lagarde, a arătat că decidenţii chinezi au dovedit o practică îmbunătăţită de comunicare privind politicile adoptate de guvern. În acest sens, o comunicare adecvată poate reduce incertitudinile.

Zhu Min a mai arătat că lumea trebuie să cunoască mai bine situaţia economică şi măsurile economice ale Chinei, în vederea evitării fluctuaţiilor inutile.

Ministrul chinez de Finanţe, Lou Jiwei, a arătat că retrogradarea ratingul suveran al Chinei de către unele agenţii nu poate reflecta situaţia reală din China, decizia fiind bazată pe prejudecăţi. Acesta a mai cerut agenţiilor internaţionale de rating să aibă o comunicare aprofundată cu ţările evaluate, pentru a cunoaşte mai bine situaţia dezvoltării economice şi măsurile adoptate de acestea, în scopul de a face o estimare mai obiectivă şi mai corectă.

În calitate de ţară care deţine preşedinţia G20, China a susţinut includerea următoarelor proiecte în dialogul organizaţiei: încurajarea creşterii mondiale, a investiţiilor în infrastructură, îmbunătăţirea gradului de transparenţă a regimului internaţional de impozitare şi susţinerea unei finanţări ecologice.

Mai mult, China a îndemnat la amplificarea ordonată şi treptată a utilităţii Drepturilor Speciale de Tragere (DST) de către FMI, pentru a promova reforma sistemului monetar internaţional. Această sugestie a fost înglobată, ulterior, în comunicatul prezentat de Comisia Internaţională de Monedă şi Finanţe.

Potrivit celor declarate de Zhu Min, propunerea Chinei privind amplificarea utilităţii DST este una semnificativă. Banca centrală chineză încearcă să exploreze cadrul utilizării DST ca unitate de măsură, precum şi extinderea pieţei DST în vederea utilităţii activelor deţinute de diverse ţări. FMI a exprimat deja susţinerea în faţa acestei propuneri.

Prim vice-preşedintele FMI, David Lipton, a confirmat că includerea monedei chineze yuan în coşul de valute DST a avut o semnificaţie deosebită. Acest lucru a reflectat cota tot mai mare ocupată de economia chineză în cea mondială, confirmând locul important al comerţului chinez, rolul jucat de China în domeniul financiar, precum şi cotaţia crescută a yuanului în tranzacţiile internaţionale.