China a înregistrat, în 2015, un agregat economic de 67,7 mii miliarde yuani (echivalentul al peste 10 mii miliarde dolari americani). Odată cu creşterea acestuia, transformarea economică a Chinei afectă, din în ce în mai mult, dezvoltarea economiei mondiale, drept motiv pentru care mai mulţi observatori străini sunt îngrijoraţi faţă de tulburenţele produse pe piaţa bursieră a Chinei din mijlocul anului trecut şi începutul anului acesta. Despre această privinţă, premierul chinez Li Keqiang a dat răspuns, în cadrul ceremoniei de deschidere a reuniunii anuale a Forumului Asiatic din Boao:

„China se află în parcursul ajustării şi optimizării structurale, în perioada în care apar diversele tendinţe în diferite zone şi sectoare… În special în contextul în care creşterea economică mondială este încetinită, redresarea căreia este slabă şi un minim a fost înregistrat în ultimii şase ani, China se află în procesul transformării economice. Nu e surpriză sunt păreri diverse."

În acest fundament, China a început, din 2015, să promoveze reformele din partea de aprovizionare, care vizează reducerea capacităţii de producţie, a stocurilor, pârghiilor, costurilor şi întărirea aspectelor slabe. De exemplu, pentru a reduce capacitate de producţie, director adjunct al Biroului Central pentru Afacerile Fiscale, Yang Weimin, arată că dispunerea „întreprinderilor zombi" va începe de la industriile siderurgică şi carbonieră.

„Avem o fereastră de timp foarte scurtă în care putem reduce capacitate de producţie, stocuri şi costuri. Primii doi, trei ani din cel de-al 13 Program Cincinal (2016 – 2021) sunt extrem de cruciali. Ne ar întâlni cu mai multe dificultăţi dacă nu ar obţine rezultate evidente, şi dacă ar fi fluctuaţiile pe plan mondial."

În scopul rezolvării problemelor de disponibilizare care se întâmplă odată cu reducerea capacităţii de producţie, va fi alocat, din bugetul central, o sumă de o sută miliarde yuani pentru plasamentul muncitorilor. În conformitate cu previziunile, un număr de 1,8 milioane angajaţi vor fi implicaţi, dintre care 1,3 milioane sunt din sectorul carbonier, 500 mii fiind din sectorul siderurgic. Director adjunct al Comisiei de Stat pentru Dezvoltare şi Reformă, Xu Shaoshi, prezintă:

„De exemplu, pentru reducerea capacităţii de producţie, Comisia pentru Dezvoltare şi Reformă, împreună cu alte departamente, au început de la sectoarele siderurgic şi carbonier, în timp ce alte sectoare sunt sub analize de asemenea, pentru a întocmi programe detaliate. Sectorul siderurgic va trebui să îşi reducă capacitatea de producţie de 100 – 150 milioane tone, iar sectorul carbonier va trebui să o scădea cu 500 milioane tone."

Transformarea economică este reforma sistematică. Cercetător din cadrul Institutului de Cercetări ale Relaţiilor Internaţionale Contemporane, Chen Fengying, prezintă:

„În timp ce structura este ajustată, sectoarele economice sunt optimizate, cererile interne jucând un rol de promovare. Se poate observa că transformarea economică a Chinei se accelerează. China rămâne motorul principal pentru creşterea mondială, printre motoarele de creştere din pieţele emergente."

În opinia directorului Departamentului de Cercetări privind Dezvoltare Mondială din cadrul Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), Carl Dahlman, transformarea economică a Chinei afectează direcţia pe care o va lua economia globală.

„Când evocăm creşterea economică din ultimii 20 ani, China a fost foarte importantă pentru creşterea globală. Pe de o parte fiindcă propria sa creştere a fost foarte rapidă, pe de altă parte, fiindcă a făcut contribuţii ţărilor care au beneficiat din creşterea sa. În cifre, ponderea ocupată de Produsul Intern Brut al Chinei în volumul global a ajuns la 17%, de la 2%, în perioada 1980 – 2015. Este o creştere cea mai rapidă pentru orice ţară, realizată într-o perioadă cea mai scurtă."

Cu toate că creşterea economică a Chinei se încetineşte, structura acesteia este treptat îmbunătăţită. Fostul economist şef din cadrul Băncii Mondiale, Li Yifu, prezintă:

„În perioada celui de-al 11-lea Program Cincinal (2006 – 2010), rata creşterii a investiţiilor a fost de 25,5% anual, care a fost de 17,7% în perioada celui de-al 12-lea Program Cincinal (2011 – 2015). Aceasta a fost de 12% anul trecut, care este mult mai scăzută."

Datele mai arată că în 2015, an în care China a înregistrat scăderea importurilor şi exporturilor, segmentul consumului a crescut cu 10,7%, comparativ cu anul 2014, care reprezintă 66,4% din creşterea economică, în creştere cu 15,4 puncte procentuale comparativ cu anul precedent. Ministrul Comerţului, Gao Hucheng, a arătat că în China s-a format un grup de consum alcătuit din persoanele cu veniturile decente. Aceştia au cereri crescute menţinute faţă de produsele şi serviciile de calitate.

„Numărul turiştilor care au ieşit din graniţa a fost de 120 milioane persoane în 2015. Consumul peste hotare, inclusiv călătorie, şedere şi shopping, a ajuns la 1.500 miliarde yuani. Dintre aceştia cel puţin 700 – 800 miliarde yuani au fost destinaţi spre shopping."

Transformarea economiei Chinei înseamnă că modul creşterii ţării se îndreaptă spre una calitativă, de la cea cantitativă, ceea ce manifestă faptul că China a intrat într-o etapă nouă, la nivel mai înalt de dezvoltare, oferind totodată, oportunităţi interesaţilor din ţară şi din străinătate.