China este o ţară cu mai multe minorităţi naţionale, care au fiecare tradiţiile culturale şi folclorice specifice. Odată cu progresul globalizării şi urbanizării însă, unele minorităţi naţionale se confruntă cu declinul treptat al culturii şi obiceiurilor proprii. Mai mulţi membri ai Conferinţei Consultative Politice a Poporului Chinez (CPPCC), consideră că gloria acestor culturi ale minorităţilor nu pot fi lăsate să dispară. În paralel cu dezvoltarea socială şi economică, trebuie să fie făcut ceva în această privinţă.

Muzician cunoscut din Mongolia Interioară, Tengger, iubeşte păşunile din localitatea sa natală, cu toate că locuieşte şi munceşte de mulţi ani în Beijing. El a urmărit, în ultimii ani, îndeaproape, schimbările din zonă şi a observat creşterea economică şi progresele obţinute în diverse domenii în Mongolia Interioară, dar şi cum unele tradiţii moştenite din generaţie în generaţie se schimbă încet-încet.

„De exemplu cortul de tip mongolez. Toţi ştim cum arată un cort mongolez. Dar odată cu dezvoltarea societăţii, în mai multe localităţi din Mongolia Interioară, în special în zonele turistice, cortul este construit în ciment. De multe ori când stau împreună cu prieteni din alte locuri, aceştia mă întreabă: este acesta cortul mongolez? Nu le pot răspunde, fiindcă şi eu mă gândesc dacă acesta este chiar cortul mongolez. În interiorul acelui cort a fost superb, aproape ca într-un hotel. Era televizor, aer condiţionat, se putea face baie, există chiar şi toaletă. Un adevărat cort mongolez nu are nici măcar o cărămidă sau un cui. Acela nu mai este un cort de tip mongolez din punctul de vedere al naţionalităţii noastre. Tradiţiile şi obiceiurile naţionale dispar încetul cu încetul. Este păcat."

În cadrul sesiunii legislative din acest an, Tengger a prezentat un proiect Conferinţei, cu privire la protecţia şi moştenirea culturii tradiţionale din Mongolia Interioară, considerând că acestea sunt marca acestei naţionalităţi, reprezentând, de fapt, „rădăcina" acestei etnii.

Tengger a mai povestit că odată, a ieşit la un pahar împreună cu câţiva prieteni, dintre care unul era de etnie Han. Acesta i-a propus să-i cânte o melodie mongoleză, însă a fost o surpriză modul în care a interpretat-o. Muzician de etnie mongoleză, el a simţit regrete profunde faţă de modul în care se schimbă lucrurile.

Pentru el, problema cheie privind protecţia şi moştenirea culturii şi obiceiurilor tradiţionale ale unei naţionalităţi are legătură cu copiii. După o serie de cercetări şi sondaje pe care le-a făcut, a descoperit că micuţii nu mai trăiesc astăzi aşa cum a fost pe vremea lui.

„În trecut, existau şcoli elementare în incinta secţiilor de producţie. Copiii trebuiau să ajute la tunsul oilor în zilele mai pline, activitate care este de fapt un obicei tradiţional ... Copiii de acum stau doar la oraş. Uite la ce s-a ajuns în prezent, nici păstorii nu mai ştiu să facă diferenţa între puiul de capră şi cel de miel."

Un alt reprezentant al CPPCC, Rong Ba Shen Na, de naţionalitate Pumi, are opinii similare cu cele ale lui Tengger. Acum doi ani, ea era foarte îngrijorată din cauza transportului dificil din localitatea sa natală, aflată într-o zonă muntoasă, lângă graniţă, departe de lume şi săracă. În momentul de faţă, 173.000 de persoane din regiune trăiesc în condiţii foarte grele. Pe de altă parte, prima autostradă din regiune va fi dată în folosinţă în 2017, iar un aeroport este în curs de construcţie. Ea spune:

„Acesta înseamnă că Marele Defileu al Fluviului Nu, care este puţin cunoscut, va fi exploatat. Fluxurile de persoane, mărfuri şi bani vor fi direcţionate în localitatea mea natală, care este cea mai mare îngrijorare a mea. Protecţia culturii tradiţionale naţionale este în contradicţie cu dezvoltarea economică. Nu putem renunţa la dezvoltare pentru că nivelul de trai al poporului trebuie să fie îmbunătăţit, iar cultura noastră tradiţională moştenită din generaţie în generaţie va fi sub un impact uriaş pe parcursul exploatării."

Cum poate fi păstrat echilibrul între dezvoltarea economică şi protecţia culturii naţionale? Lui Rong Ba Shen Na îi este teamă de fragilitatea culturii sale naţionale, Pumi, cu o populaţie de doar 40.000 de membri, o limbă fără scris, în faţa impactului nemaiîntâlnit care va sosi. Ea dă un exemplu:

„Persoanele din regiunile etnice nu o consideră propria cultură în acelaşi mod ca şi experţii şi cercetătorii din afară. Persoanelor din zonele rurale le place mai mult modernitatea de la oraşe, considerând că lucrurile lor proprii sunt ţărăneşti. De aceea e uşor să se arunce în procesul dezvoltării."

Rong Ba Shen Na doreşte ca autorităţile să planifice în prealabil protecţia şi moştenirea culturii minorităţilor naţionale, înainte de promovarea dezvoltării în regiunea Fluviului Nu, în scopul de a asigura succederea acesteia. Ea a prezentat un proiect pe această temă în cadrul sesiunii legislative.

„Proiectul meu pentru anul acesta se referă la includerea regiunii Fluviului Nu în zona de protecţie a mediului cultural etnic la nivel de stat, cu dorinţa ca cercetătorii şi experţii să participe cu opinii pe parcursul exploatării şi dezvoltării regiunii, pentru a păstra mai bine cultura Fluviului Nu."