Preşedintele Chinei, Xi Jinping a prezentat, în septembrie şi octombrie 2013, propunerea privind „Centura Economică de-a lungul Noului Drum al Mătăsii" şi „Drumul Mătăsii Maritim din Secolul XXI", subliniind că ţările vor trebui să construiască împreună „o comunitate de interese" şi „o comunitate de destine" cu prosperitate şi beneficii comune. Această concepţie a fost susţinută atât de comunitatea internaţională, în special de cele peste 60 ţări situate pe linia Drumului Mătăsii, cât şi de o parte a mass-mediei din Occident. O parte a acesteia a arătat, însă, îngrijorare în faţa unui eventual „Plan Marshall" al Chinei şi acapararea zonei de către marele stat asiatic.

În ultima perioadă, Xi a afirmat, în timpul vizitei sale în Marea Britanie, că strategia „O centură, un drum" este una deschisă, toate ţările pot participa la program, fiind un drum public. Lordul Primar al Londrei, Alderman Alan Yarrow spune:

„Proiectul „O centură, un drum" este o strategie foarte bună, care foloseşte Drumul Mătăsii pentru a conecta Orientul şi Europa, o parte pe liniile maritime, o parte pe uscat. Acesta ne oferă oportunităţi bune de cooperare, în special în construcţia infrastructurală, care favorizează dezvoltării noastre în viitor."

În ultima perioadă, în cadrul celei de-a 5-a sesiuni a Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, a fost adoptat un document privind cel de-al 13-lea plan cincinal. Potrivit acestuia, statul chinez va promova construcţiile din cadrul iniţiativei, sprijinind cooperările pragmatice în mai multe domenii cu beneficii comune. Potrivit cercetătorului asistent în cadrul Institutului de Cercetări pentru Probleme Internaţionale din China, Su Xiaohui, iniţiativa „O centură, un drum", ca nouă platformă pentru deschiderea Chinei, va oferi noi oportunităţi odată cu stimularea transformării modului de dezvoltare a ţării. Ea spune:

„„O centură, un drum" serveşte ambelor părţi. Din punctul de vedere al proiectului, Centura economică de-a lungul Drumului Mătăsii vizează conectarea continentelor Asia şi Europa. Economia Asiei de Est are o perspectivă promiţătoare, fiind o zonă cu multă viabilitate. Mai multe ţări acordă atenţie deosebită dezvoltării Asiei de Est."

Coreea de Sud este o entitate economică importantă din această regiune. În iulie anul acesta, 250 reprezentanţi din domeniile politic, învăţământ şi cultural din Coreea de Sud au călătorit, cu trenul expres Europa – Asia, la Irkutsk (Rusia) şi Berlin (Germania), tranzitând peste zece oraşe din cinci ţări. Profesor la Universitatea Dongguo, Yin Mingzhe, a fost unul dintre aceştia.

„Am efectuat schimburi cu specialişti din mai multe ţări. Am vizitat mai multe industrii, având impresia că mai multe domenii din Europa şi Asia pot fuziona."

Profesorul Yin a spus că ţara sa, Coreea de Sud, a prezentat, în 2013, iniţiativa Europa-Asia, care a avut ca şi conţinut principal construcţia unei reţele de logistică între Europa şi Asia, similar concepţiei „O centură, un drum", întrevăzând o dezvoltare care să înceapă din Asia, direcţionată spre vest. Atât concepţia Chinei, cât şi cea a Coreei de Sud presupun participarea diverselor ţări.

Iniţiativa Chinei privind Centura Economică de-a lungul Drumului Mătăsii este tot mai susţinută de ţările europene. Ambasadorul Germaniei în China, Michael Clauss spune:

„Iniţiativa Centurii Economice de-a lungul Drumului Mătăsii este un concept bine cunoscut în Germania. Între China şi Germania, există deja o linie feroviară de la Chongqing la Duisburg. Preşedintele Xi Jinping a aşteptat, personal, în 2014, în perioada vizitei sale în Germania, trenul care venea de la Chongqing. Eu cred că această conexiune va promova, în continuare, relaţiile comerciale, stimulând construcţia infrastructurală de transporturi China – Europa. Vor apărea foarte multe proiecte în domeniul construcţiei infrastructurale."

La rândul său, ambasadorul Italiei în China, Ettore Francesco Sequi, arată că:

„Italia este foarte interesată să participe la cooperările din cadrul iniţiativei „O centură, un drum". Şi nu doar participare, ne dorim să ocupăm un loc important, pentru că acest proiect are o semnificaţie economică şi politică foarte mare şi multe perspective. Drumul Mătăsii a existat pentru o perioadă lungă de timp. Italia şi China erau la cele două capete ale acestuia. Aşteptăm cu multă căldură cooperările din cadrul acestuia."

Ministerul Comerţului din China a informat, în 4 noiembrie 2015, că volumul comerţului dintre China şi ţările de pe aceste linii a ajuns, în ianuarie – septembrie, la 742,8 miliarde de dolari americani, reprezentând 25,6% din volumul importurilor şi exporturilor din aceeaşi perioadă a Chinei. Companiile chineze au făcut investiţii directe în 48 ţări de pe această centură, în valoare de 12 miliarde USD, în creştere cu 66%, comparativ cu perioada similară a anului trecut. Pe de altă parte, aceste ţări au înfiinţat 1.604 firme în China, investiţiile reale ajungând la 6,12 miliarde USD, în creştere cu 18,4%, comparativ cu perioada similară a anului trecut.