Propunerea conducerii statului chinez privind Centura Economică a Drumului Mătăsii şi Drumului Mătăsii Maritim din secolul XXI („One Belt, One Road" în limba engleză) acordă importanţă în construcţia „comunităţii de interese şi de destin" vizând câştig comun şi prosperitate integrală.

Drumul Mătăsii începe în China, traversând Asia Centrală, Asia de Sud-Est, Asia de Sud, Asia de Vest şi o parte din Europa, legând cercul economic Asia-Pacific şi cel european, cu peste 60 de ţări aflate de-a lungul drumului, care au o populaţie de aproximativ 4,4 miliarde de cetăţeni. Agregatul economic al acestei regiuni poate ajunge la 21 mii miliarde dolari americani, ocupând aproape 29% din volumul total de la nivel global.

În data de 7 martie, la conferinţa de presă din cadrul sesiunilor forului legislativ, ministrul comerţului Gao Hucheng a arătat că 2015 va fi un an crucial pentru dezvoltarea Centurii Economice cu cea mai mare lungime din lume, el spune:

„Am susţinut negocieri privind un număr de obiective pe care le vom planifica şi realiza cu mai multe ţări de-a lungul centurii. Unele (dintre acestea) sunt în cursul demarării, altele fiind în procesul întocmirii. Atenţia atrasă la nivel global, reacţiile deosebite ale ţărilor, intenţia de participare exprimată de peste 50 de ţări, precum şi dorinţa acestora de a discuta şi de a înfăptui metode de construcţie comună se datorează faptului că planul corespunde tendinţei mondiale de multilateralizare, globalizare şi informatizare a economiei, culturii şi societăţii."

La ora actuală, China a semnat acorduri cu mai multe ţări, unele obiective importante fiind lansate. Printre acestea, se numără acordul de franciză pentru operaţiunea Portului Kuala Lumbo, cu scopul intensificării cooperării cu parteneri din portul şi parcul industrial din Sri Lanka pentru restabilirea Drumului Mătăsii Maritime şi contractul de construcţie a infrastructurii în Maldiv precum aeroport, cale pe apă pentru transport între insule şi instalaţii asortate, precum şi contractele semnate cu firmele din Kazahstan şi Pakistan.

Ţările de-a lungul Centurii Economice a Drumului Mătăsii sunt în mare parte în curs de dezvoltare, cu cereri uriaşe în segmentele autostrăzii, căilor ferate, materialelor de construcţie şi al telecomunicaţiei, pe care partea chineză este mai mult decât dispusă să le furnizeze. Preşedintele Companiei de Construcţie a Căilor Ferate din China, Meng Fengchao, spune:

„Apelul la construcţia căilor ferate este puternic. Cu cât am fost informat, aproximativ 60 de ţări intenţionează să construiască căi ferate. Noi avem contacte frecvente cu peste 20 din acestea."

China poate oferi sprijin acestor ţări, pe o bază solidă de capacitate uriaşă de producţie şi rezervă valutară cantitativă proprie, beneficiind în acelaşi timp de oportunităţile oferite pe parcursul fluxului de dezvoltare în aceste ţări ascendente.

Pentru asigurarea realizării obiectivelor, guvernul chinez a făcut demersuri pentru alocarea fondurilor în scopul înfiinţării firmei de fundaţie Drumul Mătăsii, la finele lui 2014. Capitalul de înregistrare al firmei a ajuns la 61,5 miliarde yuani, totodată, China va investi 40 miliarde dolari americani pentru demararea obiectivelor în ţările de-a lungul Centurii Economice, alături de alte două depozite de fonduri – Banca BRICS şi Banca Asiatică pentru Investiţii în Infrastructură. Adjunctul şef editor al redacţiei Financial Times din Marea Britanie, James Kynge, spune:

„Suntem foarte interesaţi de acest program, acest proiect. Am observat că fondul Drumul Mătăsii are 40 miliarde USD, ceea ce demonstrează seriozitatea guvernului chinez faţă de acest proiect, dorind să investească bani în el. Trenul de la Chongqing la Buisburg din Germania face doar 18 zile ... transportul maritim va necesita mai mult timp. Proiectul va economisi timp, îmbunătăţind randamentul."

Ambasadorul Uniunii Europene, Hans Dietmar Schweisgut, spune:

„Preşedintele Xi Jinping a promovat, cu mai multe ocazii, conceptul Centurii Economice a Drumului Mătăsii, „One road, one belt". China şi Europa sunt la două capete ale continentului. Cred că avem nevoie de o platformă de legătură. Aceasta va fi una dintre temele de discuţie ale următorului summit care va avea loc anul curent."

Unii sunt susceptibili faţă de strategia Centurii Economice, numindu-o Planul Marshall al Chinei, care avea ca esenţă, de asemenea, „ieşirea spre afară", investind în construcţia infrastructurală de transport, funcţionând în temeiul cooperării financiare. Referitor la aceste bănuieli, ministrul chinez de Externe, Wang Yi precizează:

„"One Belt, One Road" este mult mai antic decât Planul Marshall şi totodată mult mai tânăr. Acestea două nu se pot compara. E antic fiindcă are în el spiritul istoric al legăturii de prietenie şi schimburi, pe care îl moştenim. E tânăr fiindcă se naşte în timpul globalizării, fiind produsul cooperării şi deschiderii, nu mijlocul geopolitic sub umbra modului de gândire de Război Rece."