Comitetul director pentru politică demografică din Hong Kong a prezentat săptămâna trecută, un document spre consultare publică. Datele prezentate în document arată că ritmul de îmbătrânire a populaţiei din regiune este mai rapid decât cel estimat. Concret, până în anul 2041, o treime din populaţia Hong-Kongului va depăşi vârsta de 65 de ani. În document sunt prezentate mai multe proiecte de contracarare a efectelor sociale a acestei perspective, inclusiv măsuri de creştere a segmentului activ al populaţiei, relocarea specialiştilor din alte regiuni, asimilarea de forţă de muncă din exterior, încurajarea natalităţii şi promovarea politicilor ocupaţionale pentru vârstnici. Aceste propuneri au devenit subiecte de dezbatere pentru publicul larg.

Dintre toate acestea, problema importului de forţă de muncă şi specialişti din afară pară să fie cel mai controversat subiect. Cei care se pronunţă împotrivă sunt îngrijoraţi că prin această măsură vor fi afectate drepturile şi interesele forţei de muncă locale. În această privinţă, directorul Deparmentului pentru Securitate al administraţiei din Hong Kong, Li Dongguo, a explicat că localnicii vor avea prioritate la angajare şi că atragerea de specialişti în Hong Kong nu e chiar un lucru uşor.

„Cu toate că Hong Kong-ul este un oraş foarte atractiv, are şi minusuri. De exemplu, ne punem întrebările: Au şcolile internaţionale suficiente locuri pentru copii? Cum este calitatea aerului? Se ştie că în Hong Kong locuinţele sunt foarte scumpe, iar mediul de locuit cunoaşte un decalaj faţă de alte regiuni, nu doar la preţurile locuinţelor, dar şi la dimensiunile acestora. Aşadar, în realitate, trebuie să depunem efort consistent pentru a atrage specialişti în Hong Kong."

Legat de greutatea găsirii unui loc în şcolile internaţionale în regiune, directorul facultăţii de ştiinţe economice de la Universitatea de Ştiinţe şi Tehnologii din Hong Kong, Lei Dingming, şi-a exprimat şi el îngrijorarea.

„Cu câţiva ani în urmă, un renumit economist de la Cambridge a intenţionat să vină să lucreze în Hong Kong. A renunţat însă când a realizat ce dificil e să rezolve problema şcolarizării copiilor săi. De aceea, când angajăm oameni, căutăm pe cât este posibil persoane între două vârste şi, în cel mai bun caz, persoane divorţate, sau persoane care nu au copii de crescut. "