Legend-ul a înregistrat însă câţiva ani de-a rândul pierderi, în urma achiziţionării în 2004 a departamentului PC al IBM. Potrivit fondatorului firmei Legend, Liu Chuanzhi, criza financiară a fost fitilul iar divergenţele dintre culturile şi modurile de administrare ale celor două firme au fost depozitul de exploziv. Comentatorul Televiziunii Centrale a Chinei(CCTV), Liu Ge, opinează referindu-se la aceea perioadă:

„Au fost etapele prin care a trecut firma Legend pentru realizarea mix-ului cultural. În prima etapă, Legend-ul a vrut, în mod sincer, să înveţe mai mult din experienţa firmei IBM."

Problema a apărut după un an, când William Amelio, noul CEO al IBM, a vrut să ridice randamentul companiei printr-o concediere masivă a salariaţilor şi renunţarea la departamentului de telefonie mobilă, căruia Legend îi acordase o mare importanţă. Aşadar firma Legend a lansat, la începutul anului 2009, o a doua reorganizare de amploare de la momentul achiziţionării. Compania a ajuns astăzi a doua mare firmă internaţională în sectorul PC-urilor.

În cazul Geely, compania chineză care a achiziţionat Volvo în martie 2010, tehnologiile au fost obiectivele urmărite şi dorite de conducerea companiei. Economistul chinez, Cheng Siwei comentează astfel:

„ Eu susţin acest tip de achiziţionare, pentru că se pot obţine uşor tehnologiile avansate folosite de Volvo. Autoturismele noastre concurează datorită preţurilor mici pieţele europene şi americane, ceea ce nu este corect. „

Nu toată lumea este de acord cu practica firmei Geely, de teamă că acastă companie chineză nu este capabilă să integreze Volvo. Geely însă, nu a trimis după achiziţionare personal la Volvo. În schimb, a întocmit noi strategii pentru Volvo, mai ales legat de prezenţa acestor autoturisme pe piaţa din China. Volvo a înregistrat profituri pe plan mondial în 2011, la doi ani după achiziţionare, după o lungă periodă de pierderi, iar angajaţii Volvo sunt la cel mai înalt grad de satisfacţie profesională şi materială din ultimul deceniu.

Conform datelor statistice prezentate de Ministerul Comerţului din China, 40% din cazurile de achiziţii peste hotare s-au dovedit cu succes, iar 60% au eşuat. Nivelul de reuşită este oricum mai ridicat comparativ cu 25%, înregistrat la nivel global.