Care este destinul poetului?

Eu nu sunt un sceptic. Din punctul meu de vedere, există Yuanfen, adică ceva predestinat în existența oamenilor, pe care îl putem numi destin. Destinul unui poet nu poate fi despărțit de epoca în care trăiește. În China se spune că timpurile crează eroi. Fiecare poet este influențat și constrâns de epoca în care trăiește. Într-un alt sens, cred că destinul unui poet este, de fapt, responsabilitatea pe care şi-o asumă față de epoca în care trăieşte. Poeții sunt diferiți. Eu, de exemplu, consider că sunt responsabil pentru fiecare creație a mea. Un poet trebuie să facă față frământărilor şi zbuciumului din sufletul lui, dar în acelaşi timp trebuie să fie responsabil şi faţă de lumea în care trăiește. El trebuie să creeze poezii în care să acorde atenţie destinului omenirii și sorţii semenilor lui. De aceea, din punctul meu de vedere, destinul poetului constă în exprimarea cât mai plină de frumuseţe și mai liberă a ideilor lui, a trăirilor lui. Destinul unui poet înseamnă a apăra drepturile omului, a se apleca asupra suferinţei celorlalţi, a promova schimburile culturale dintre oameni și pacea în lume. Cred că aceste lucruri sunt cele mai importante. Într-o oarecare măsură, destinul unui poet este strâns legat de destinul epocii în care trăieşte.

ÎN MEMORIA LUI EMINESCU (continuare)

Mereu la prora corabiei timpului

Pe drumul care duce la râul veșniciei

Câtă vreme oamenii îți declamă versurile

Iată dovada că tradiția doinei continuă

Dacă cercetăm tăcerea solemnă a cerului albastru

Numai strălucirea luceafărului acoperă bolta

Nu toți poeții – desigur, nu!

Pot să stea în centru, ca tine

Când poemele tale sunt aerul și respirația libertății

Stânci nemuritoare și flori suspendate-n memorie

De fapt, din acel moment – tu, geniu cu părul lung

Ai învins moartea lumească

Pentru că, în țara spicelor aurii

Oriunde ajunge cobza

Mormântul tău – este un alt leagăn!