Am parcurs calendarul nostru şi pe cel chinezesc şi am pus alături sărbătorile celor două popoare din anul 2017.

În luna februarie, în ambele calendare este luna instalării primăverii, începutul ploilor, în cel chinez, şi Dragobetele, în cel românesc.

În martie, insectele sunt stârnite în primul, iar cucul începe să cânte în cel de al doilea, echinocţiul de primăvară se sărbătoreşte în ambele.

În aprilie, în ziua Luminii pure, chinezii cinstesc memoria strămoşilor şi aşteaptă ploaia pentru grâne, românii evocă memoria străbunilor cu ocazia Moşilor, de Florii şi sărbătoresc Paştele.

În mai, se instalează vara în ambele calendare şi se sărbătoreşte Armindenul în cel românesc, dau în pârg, apoi se împlinesc grânele în cel chinezesc şi, în preajma solstiţiului de vară, se sărbătoreşte naşterea dragonului mitic.

De solstiţiu în calendarul românesc se cinstesc moşii de Sânziene, se marchează căldura astrului vieţii - a Soarelui de Sânziene şi de Drăgaice, amuţeşte cucul.

După căldurile din iulie, la 7 august, calendarul chinezesc anunţă instalarea toamnei, iar românii sărbătoresc Schimbarea la faţă, hotarul dintre vară şi toamnă, şi, apoi, pe măsură ce vremea se răceşte, Sfânta Maria Mare şi Sfânta Maria Mică.

Când în calendarul chinezesc se anunţă căderea brumei, la noi este sărbătorit Sfântul Dumitru, iar de instalarea iernii, la 8 noiembrie, românii îi cinstesc pe Arhanghelii Mihail şi Gavril.

Când, la începutul lunii decembrie, în calendarul chinezesc se anunţă zăpadă mare, în cel românesc se sărbătoreşte Sfântul Nicolae, de solstiţiul de iarnă chinezii încep să se pregătească pentru Noul An, românii sărbătoresc divinitatea solară Ignat, apoi Crăciunul, iar când se anunţă gerul mic la chinezi, românii sărbătoresc Boboteaza.