În afară de frumoasa dvs. misiune, aceea de a preda limba română, ce alte proiecte mai are în lucru Catedra de limba română？

Catedra de limba română, comparativ cu alte facultăţi, trebuie să spunem, să recunoaştem că nu este prea mare. Acum suntem patru cadre didactice - lectorul român, domnul profesor Petru Apachiţei, doamna profesoară Pang este conferenţiar doctor, şefa catedrei, un coleg mai tânăr, domnul conferenţiar doctor Dong Xixiao este prodecan şi subsemnatul. Deci suntem, totuşi, cam puţini. Dar catedra de limba română, începând din anii 80, după părerea mea, este destul de activă, fie în iniţierea unor proiecte de cercetare, fie la realizarea acestor proiecte. Îmi amintesc că de prin 1986, 1987 cam aşa, domnul profesor Feng Zichen şi-a asumat primul proiect de cercetare, primul grant cum zicem astăzi, din partea ministerului Învăţământului de pe vremea aceea şi anume, un proiect privind literaturile din Europa de Est, deci nu numai cu România, dar acoperea şi celelalte literaturi din Europa Centrală şi de Est. Iar în ultimii ani, domnul profesor Feng Zichen a realizat Dicţionarul român-chinez tot pe baza unuui proiect la nivel naţional. Acum, tânărul nostru coleg Dong Xixiao, Cristian, lucrează la un proiect finanţat de ministerul Educaţiei, un proiect de lingvistică. Şi eu am avut ocazia să lucrez, şi acum lucrez, la câteva proiecte, de exemplu Istoria relaţiilor literare dintre China şi România, un proiect la nivel naţional încheiat în 2006-2007, o carte cam cu acelaşi titlu, un studiu, un tratat de literatură comparată şi bine primit de specialişti. Iar acum coordonez un alt proiect tot de însemnătate academică naţională privind pregătirea specialiştilor cunoscători de limbi de mică circulaţie. Va fi un studiu teoretic, dar şi practic, aplicativ, prin care încercăm să rezolvăm unele probleme de ordin teoretic, dar şi aplicativ pentru formarea în China a cunoscătorilor de limbi de mică circulaţie, nu numai cele europene, dar şi asiatice, afro-asiatice. Este, de fapt, şi osarcină foarte importantă din partea statului prin care se doreşte un studiu sistematic pe baza experienţelor acumulate în China, mai ales în secolul XX, şi formularea unor teorii şi metode aplicabile pentru viitor, nu numai pentru universitatea noastră, pentru tot învăţământul superior din China în domeniul învăţării şi predării limbilor străine.

Şi o ultimă întrebare, domnule profesor. Ştiu că zilele trecute aţi avut în vizită o delegaţie de la ministerul Educaţiei din România. Care a fost scopul acesteia şi temele de discuţie?

Da, într-adevăr, acum o săptămână am avut ocazia să primim aici în vizită o delegaţie condusă de un secretar de stat din ministerul Educaţiei care participa la o conferinţă la nivelul ministerul Educaţiei, de fapt la două conferinţe la care au participat mai multe delegaţii din ţările din Europa Centrală şi de Est. Noi ne-am bucurat foarte mult că din partea ministerului Educaţiei ne-a fost acordată întotdeauna o mare atenţie şi un sprijin real pentru dezvoltarea Catedrei de limba română la Beijing. De-a lungul anilor, noi am primit foarte multe cărţi periodice trimise de partea română, din partea unor biblioteci cum este BCU (Biblioteca Centrală Universitară) din Bucureşti. De asemenea, am avut onoarea şi bucuria să salutăm la noi multe delegaţii conduse de miniştri, de secretari de stat ai ministerului Educaţiei, care au vizitat China. Iar în ceea ce priveşte temele care ne-au interesat şi pe care le-am abordat, s-a ajuns la dorinţa comună de a dezvolta pe mai departe relaţiile de bună colaborare în domeniul educaţiei. În ultimii ani, cooperarea interuniversitară dintre China şi România a cunoscut o bună dezvoltare, mai ales prin înfiinţarea unor institute Confucius care au reprezentat punte de legătură între universităţi. Acum două săptămâni, am avut ocazia să primim aici şi o delegaţie de la Universitatea Ovidius din Constanţa, s-a semnat un acord de colaborare între universitatea noastră de studii străine cu Universitatea Ovidius din Constanţa. Acum, tot mai mulţi oameni implicaţi în acest proces de colaborare în domeniul educaţiei încearcă să lărgească această colaborare prin trimiterea reciprocă de studenţi şi cadre didactice, prin informarea reciprocă despre unele activităţi – seminarii, conferinţe, simpozioane, organizate de fiecare parte, prin schimbul de cărţi şi alte materiale didactice şi, bineînţeles, noi sperăm ca în viitor să încercăm să colaborăm şi în pregătirea şi formarea unor specialişti, în primul rând, a studenţilor filologi de înaltă calitate. Noi am discutat, în diferite împrejurări, şi despre masteratul, inclusiv doctoratul în co-tutelă şi acum vom depune toate eforturile pentru a împinge această idee îmbrăţişată de toată lumea înainte.

Mulţumesc frumos pentru acest dialog şi mai ales pentru lucrurile minunate pe care le faceţi pentru limba şi literatura română.

De fiecare dată este o mare plăcere pentru mine. Şi eu vă mulţumesc!

Nina F. Gherman

Radio China Internaţional – secţia de limba română

24 octombrie 2016