Cum a fost văzută şi primită lucrarea dvs. la Bienala Internaţională de Artă din Beijing?

Bienala de Artă de la Beijing a prezentat publicului 685 de lucrări. Fiecare în parte a avut un mesaj deosebit. Impactul lucrării mele a constat tocmai în ideea ei. Mesajul transmis a vizat direct istoria veche a Chinei şi de aceea lucrarea a atras atenţia vizitatorilor chinezi. Cei cu care am reuşit să discut erau fascinaţi pur şi simplu de ideea unui trecut comun. Dacă, pentru cercetători, subiectul constituie o ipoteză relativ cunoscută, pentru publicul larg subiectul este absolut o noutate. Intenţia mea a fost să atrag atenţia asupra existenţei acestei ipoteze. A fost un demers conştient şi documentat de apel la istorie prin artă.

Cum vedeţi acum participarea dvs., în premieră, la acest important eveniment în domeniul artei vizuale din lume, care atrage tot mai mulţi artişti celebri din tot mai multe ţări?

Orice eveniment de anvergură care îmi apreciază şi valorizează arta este o confirmare a calităţii viziunii mele artistice şi a reuşitei. Bienala de Artă de la Beijing este unul dintre cele mai importante evenimente de artă internaţională şi mă simt onorată de a fi participat alături de artişti de valoare din toată lumea.

Doamna Silvia Trăistariu, aş dori să vorbim puţin despre arta vizuală chineză. Cum este văzută aceasta de un tânăr artist român?

Arta vizuală chineză este foarte valoroasă. Astăzi, ea pendulează între realism, tradiţie şi inovaţie. Ca mărturie în acest sens stau atât lucrările prezentate în cadrul Bienalei dar şi cele din renumitul District 798. Acest District al Artei din Beijing este dovada ingeniozităţii şi a inovaţiei artistului chinez, dar şi a conectării acestuia la fenomenul artistic internaţional. Respectul şi fascinaţia mea rămân însă în zona tradiţiei: pictura chineză modernă de factură tradiţională şi stampa chineză cu cele două teme majore: animalele şi peisajul. Tehnica tuşului rămâne un teritoriu adjudecat măiestriei chineze. Grafismul liniei evident mai ales în caligrafie este o abilitate specifică ce nu poate fi detronată. Este o marcă. Consider caligrafia cea mai înaltă formă de artă. Caligrafia chineză a şi constituit unul din motivele pentru care am introdus în lucrările mele, simbolurile neolitice, vechi de 6000 de ani, considerate ca fiind de fapt prima formă de scriere chineză.

Ce v-a impresionat cel mai mult la lucrările artiştilor chinezi care au expus în cadrul bienalei?

Bienala a prezentat artişti diferiţi, stiluri diferite, dar cu rădăcini într-o artă milenară. Stilurile lor variază de la clasicism la modernism, de la pictura figurativă la cea abstractă. Arta contemporană chineză devine tot mai apreciată şi cunoscută publicului internaţional. Nu este doar moştenitoarea unei culturi extraordinare, ci reprezintă de asemenea, pulsul societăţii chineze a zilelor noastre. Tehnica ireproşabilă, dimensiunile impresionante care necesită o foarte bună stăpânire a suprafeţei, raportul plin-gol, dar şi armonia, sunt câteva dintre aspectele care mi-au atras atenţia. Pictura tradiţională modernă este cea pe care o consider însă ca fiind cea mai valoroasă. Lucrările în tuş pe o suprafaţă considerabilă demonstrează, în continuare, măiestria şi profesionalismul artiştilor chinezi. Li Hongjun cu lucrarea "The Sacred Ground" şi Ren Huizhong cu "Splendid Attire" m-au impresionat în mod deosebit. Sculpturile chineze pot egala orice sculptură de vârf a lumii moderne, iar aşa-zisele Chinese oil painting nu mai reprezintă un concept gol, ci un element al artei moderne chineze. Dintre sculpturi am reţinut lucrările "Walker-Explore" aparţinând lui Dong Shubing şi "Elephant" a lui Wei Kun.