- Cum a trecut anul 2015 pentru tine, ai reuşit să realizezi tot ce ţi-ai propus?

- Am reuşit să realizez că e mai bine să nu ne propunem lucruri extraordinar de multe în plan material şi concret şi să ne propunem mai mult să fim cu sufletul împăcat şi cât mai aproape de ceea ce trebuie să fim cu adevărat în lumea asta. Şi atunci nu ne mai opunem cu multă rezistenţă vieţii ăsteia cotidiene şi reuşim să fim mult mai aproape de menirea noastră, a fiecăruia, de misiunea pe care o avem fiecare pe pământul ăsta. Pentru că fiecare are un rol. Dacă reuşim cu sufletul să ni-l percepem şi să ştim care e rolul nostru pe pământ, atunci este extraordinar şi toate celelalte lucruri se aliniază la asta. Am reuşit să finalizez masteratul de teatru muzical pe care l-am făcut şi pentru care am fost şi în China. În iulie am terminat cu examenele finale. Sunt bucuros că am punctat şi acest studiu să zic aşa în viaţa mea, iar apoi am început să am mai multe colaborări în ţară, pentru că le lăsasem puţin deoparte. Realizările sunt de natură şi profesională şi personală. Personal, am reuşit să mai bat un cui, două la căsuţa pe care ne-o facem în zona Braşovului şi profesional am reuşit să îmi scot din nou, să zic aşa, nasul în lumea bună a muzicii şi a folkului şi a manifestărilor artistice şi am participat la câteva evenimente frumoase anul ăsta, şi câteva importante acum spre sfârşit de an. Cam astea-s realizările mele din 2015. Am mai făcut câteva piese noi, am exersat puţin chineza, am mai exersat să cânt la instrumentul ruan pe care mi l-am luat şi mă bucur să mă joc cu el de multe ori şi îmi aduc aminte, inevitabil, de experienţa trăită în Beijing când băteam Beijingul pe jos de la un capăt la altul, aproape.

- Ce proiecte ai pentru 2016?

- Pentru 2016 doresc să-mi lansez cele două albume muzicale pe care le-am înregistrat şi sunt gata, deja, din 2013. Am în plan să le fac lansarea în 2016 şi doresc să generez mai multă energie într-un proiect în care am intrat de curând, care se cheamă Academia de folk şi care este un proiect cu mai mulţi muzicieni şi folkişti români, cu care dorim să facem o coagulare sub o idee de folk proaspăt în România, cu concerte în mai multe oraşe. Este un proiect frumos şi îndrăzneţ. Acestea sunt, aşa, în mare. Şi în plan personal îmi doresc să-mi iasă în cale exact acele fiinţe bune, care pot, vor şi trebuie să ne ajute să colaborăm împreună, adică să ne putem ajuta reciproc. Să apară exact oamenii potriviţi pentru ceea ce trebuie să fac.

- Din dialogul pe care l-am avut până acum realizez că ţi-e dor de China. Ai în plan ideea de-a te întoarce aici?

- Da, uite, unul din planurile din 2016 e şi acesta de-a încerca să-mi iau atestatul de limbă, unul din nivele, nu ştiu, am să văd, II sau III, pentru a obţine poate o bursă Confucius sau ceva de genul acesta şi să revin în China chiar cu o bursă ca să pot să stau puţin mai mult, să-mi mai consolidez nişte idei creative pe care mi le-am renăscut cât am fost în China. Dacă nu, măcar într-un fel de excursie sau într-un fel de colaborare mi-ar plăcea foarte mult să revin.

- Cum vezi acum, după un an, scurta ta experienţă în China?

- O văd tot extraordinară, ca şi atunci. Atunci au fost şi părţi delicate sau dificile pe care le-am trecut, însă acum a rămas doar partea bună, partea aia cu dor. Îmi e dor să mă întorc în China. Îmi doresc să vin să văd mai mult decât am văzut, să cunosc oameni frumoşi şi pentru că acolo am întâlnit ceva extraordinar din punct de vedere artistic şi cultural. Este o deschidere faţă de cultură, mult mai mare decât în alte părţi şi poate şi din cauză că e altă cultură cea cu care veneam eu, dar am simţit o deschidere şi o curiozitate şi o dorinţă de a colabora. Iar pentru asta sunt foarte încântat şi, inevitabil, văd experienţa de atunci ca pe un punct extraordinar din viaţa mea şi o cărămidă care mi-a reconfigurat puţin şi viziunea artistică în general.