În contextul larg al relaţiilor China - Europa Centrală şi de Est, România este doar unul dintre jucătorii acestui parteneriat economic. Este de aşteptat ca România să fie nu doar gazda unor investiţii chineze, ci să demareze proiecte proprii pe piaţa chineză. Cum vedeţi realizat acest palier al parteneriatului România-China?

În reciprocitate văd acest parteneriat, pentru că, sigur, noi am deschis şi deschidem piaţa românească pentru produsele chinezeşti şi pentru companiile chinezeşti, dar dorinţa noastră este ca şi companii româneşti să vină să investească în China. Din păcate sunt mai puţine în momentul de faţă şi nu întâmplător facem aceste vizite, aceste forumuri de afaceri, de participare la târguri şi expoziţii. Prin aceste demersuri dorim să facem cunoscute firmele româneşti şi produsele româneşti. Sunt convins că, în perioada următoare, produsele româneşti vor fi apreciate pe piaţa chineză. Mai ales că, dorinţa noastră este mai veche, aceea de a crea şi un centru de promovare a produselor româneşti la Beijing, lucru care va stimula, să spunem, şi companiile româneşti să vină mai mult în China, dar, în acelaşi timp, şi companiile chineze să poată să facă cunoştinţă atât cu companii româneşti, cât şi cu produsele româneşti.

Domnule Ministru, unul dintre cele mai importante proiecte negociate la nivel de stat România - China vizează modernizarea şi extinderea capacităţilor de producţie la termocentrala Rovinari. Este unul dintre proiectele în care s-a avansat considerabil. Vă rog să ne oferiţi câteva detalii.

Este o termocentrală importantă, s-au finalizat studiile de fezabilitate, eu ştiu că până la sfârştitul lunii compania Huadian trebuie să vină în România pentru a înfiinţa, împreună cu Complexul Energetic Oltenia, compania de proiect, urmând ca pe baza acestei companii să înceapă mai departe derularea acesteia. Sunt optimist, firma a dat dovadă de multă seriozitate şi am toată încrederea că acest proiect va demara. 

Alături de Rovinari, unităţile 3 şi 4 de la Centrala Nucleară Cernavodă, centrala hidroelectrică cu acumulare prin pompaj de la Tarniţa-Lăpuşteşti, reprezintă alte proiecte energetice în parteneriat româno - chinez. Având un orizont de finalizare pentru toate aceste proiecte, dar mai ales odată cu punerea lor în funcţiune, cum va reuşi România să asume consumul producţiei energetice?

Sigur că consumul în România a scăzut în ultimul timp, şi datorită faptului că unele ramuri energofage au dispărut şi sigur din dorinţa oamenilor de a face economii, a companiilor şi a consumatorilor casnici, dar asta nu înseamnă că noi trebuie să renunţăm la unul dintre cele mai importante domenii pe care România le are de oferit şi anume domeniul energetic. Aici este nevoie să facem interconectările cu celelalte state, mă refer la interconectările cu Uniunea Europeană, dar şi cu ţări care nu sunt în Uniunea Europeană. Pentru că noi avem posibilităţi mari de creştere a exportului de energie electrică, lucru care a fost neglijat până acum. De aceea, noi suntem, dacă vreţi, o insulă care nu comunicăm cu celelalte state în acest domeniu. Atunci, este nevoie ca într-o perioadă relativ scurtă de timp, să finalizăm toate interconectările şi cu Bulgaria, şi cu Serbia, şi cu Ungaria, şi cu Moldova, şi cu Turcia prin cablul submarin, în aşa fel încât posibilităţile noastre de a exporta energie să fie din ce în ce mai mari. Noi avem posibilitatea să vindem câteva mii de megawaţi în bandă, ceea ce nu multe state din regiune îşi pot permite. De aceea, unul din obiectivele pe care eu le-am avut ca ministru al Energiei şi mai apoi ca ministru al Economiei a fost acela de a influenţa pozitiv crearea acestor interconectări şi de a realiza cât mai rapid exporturi serioase de energie electrică.