Interviu acordat de Costin Mihalache, consilier de stat la cabinetul primului ministru Victor Ponta, fost consul al României la Beijing şi fost prim colaborator în cadrul Ambasadei României în China
Bună ziua domnule consilier de stat, Costin Mihalache. În momentul în care avem acest dialog, lucrările celei de-a 23-a sesiuni a Comisiei mixte de cooperare economică româno-chineză s-au încheiat la Beijing. Ce întâlniri la nivel înalt aţi avut şi pe ce teme au fost axate discuţiile în cadrul acestora?
Bună ziua, vă mulţumesc în primul rând pentru disponibilitatea de a avea acest dialog. Într-adevăr, astăzi (n.r.6 septembrie), au luat sfârşit lucrările celei 23-a sesiuni a Comisiei mixte interguvernamentale economice româno-chineze. Aceasta s-a desfăşurat sub co-preşedinţia ministrului adjunct al Economiei din Republica Populară Chineză şi a domnului ministru delegat Dan Şova. Cele mai importante puncte de discuţie de pe agendă s-au referit, în primul rând, la cooperarea economică bilaterală, la reglarea, să spunem, a deficitului comercial pe care România îl are în parteneriat cu China, la eventualele proiecte de infrastructură, atât cea de infrastructură rutieră, cât şi cea de infrastructură energetică, pe care cele două părţi le pot dezvolta în continuare în comun, şi nu în ultimul rând, paşii care s-au făcut în ultima perioadă pentru obţinerea unor avize pentru exportul de produse animaliere şi alimentare din România către Republica Populară Chineză. Ne dorim ca lucrările acestei sesiuni şi rezultatele lucrărilor acestei sesiuni să contribuie la dezvoltarea relaţiilor bilaterale economico-comerciale în continuare şi să reuşim ca până la următoarea sesiune a comisiei, care va avea loc anul viitor la Bucureşti, să avem rezultate notabile şi să reuşim să dezvoltăm aşa cum ar fi trebuit să avem şi până în prezent relaţia bilaterală româno-chineză.
Care sunt principalele companii chineze cu care partea română s-a întâlnit şi în ce proiecte majore din România şi-au arătat acestea interesul să investească?
Companii mari din China din domeniul construcţiilor de infrastructură rutieră şi feroviară au participat la discuţii cu ministrul Dan Şova şi cu delegaţia română. Aici aş putea menţiona compania China Communications Construction Company (CCCC), care se află deja într-un dialog sau în fază preliminară pentru proiectul autostrăzii Craiova-Piteşti. De asemenea, aceştia s-au arătat disponibilitatea de a participa în proiectul de construire a autostrăzii de centură sud şi pe partea de infrastructură de pod avem pentru podul de la Galaţi-Brăila, cel care traversează Dunărea în judeţul Tulcea, compania China Road and Bridge (CRBC), care şi în 2004 a făcut demersuri pentru a se califica în turul superior pentru dezvoltarea acestui proiect. Este îmbucurător faptul că aceste companii sunt dispuse să găseasă cele mai bune soluţii de finanţare a celor trei proiecte menţionate şi noi sperăm ca împreună cu factorii responsabili din România, respectiv Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Marilor Proiecte şi băncile, bineînţeles, instituţiile financiar-bancare din România, Exim Bank, să reuşim să găsim cele mai bune soluţii astfel încât aceste soluţii finaciare să nu afecteze în nici un fel deficitul bugetar pe care ştim foarte bine că nu putem să-l depăşim din cauza sau datorită dacă doriţi a Tratatului de Bună Guvernanţă Fiscală pe care-l avem în cadrul Uniunii Europene. În materie de infrastructură energetică am avut discuţii cu China Huadian şi China Hydro Corporation sau Sinohydro. Acestea şi-au arătat dipsonibilitatea de a se angaja în lucrări de infrastructură energetică, atât pe hidro şi aici mă refer la hidrocentrala prin pompare de laTarniţa şi pentru alte obiective din sudul României, de pe Dunăre, obiective mai mici, hidrocentrale de putere mai mică. Sinohydro s-a arătat, de asemenea, interesată în retehnologizarea anumitor obiective din domeniul hidroeconomic, hidroenergetic. Iar una din cele mai importante discuţii le-au purtat colegii noştri de la Ministerul pentru Energie cu compania care şi-a exprimat disponibilitatea şi cu care partea română este în discuţii avansate pentru a realiza reactorele 3 şi 4 de la Cernavodă, respectiv China Guangdong Nuclear Energy. Discuţiile sunt şi acolo destul de avansate, în sensul că partea română trebuie să ofere câteva răspunsuri care sunt legate de documentaţia tehnică, într-o perioadă cât mai scurtă, iar partea chineză s-a angajat ca ulterior să ofere un răspuns foarte clar privind implicarea sau neimplicarea acesteia în dezvoltarea proiectului. Putem menţiona, iarăşi, ca şi o realizare importantă, constituirea Comitetului consultativ româno-chinez în domeniul construcţiei de obiective de infrastructură pe care am avut onoarea să-l co-prezidez alături de co-preşedintele Asociaţiei contractorilor din domeniul infrastructurii din China. Obiectivele acestui Comitet consultativ sunt de a sprijini în mod concret, prin identificarea de soluţii, companii, soluţii atât economico-financiare cât şi tehnice, în dezvoltarea proiectelor de infrastructură din România, nu numai al acelor proiecte care sunt legate în mod direct de planul naţional de dezvoltare, ci şi al celor din domeniul privat. Au fost prezente peste 15 firme din domeniul privat al construcţiei de infrastructură şi sperăm că modul în care noi am reuşit să aducem împreună firmele chineze, structurile, instituţiile chineze care se arată interesate de cooperarea cu România în acest domeniu să fie unul de bun augur şi benefic pentru relaţia bilaterală.