În acest context al vizitelor oficiale, astăzi (n.a. - 2 iulie) aveţi programate întâlniri la nivel înalt cu preşedintele Republicii Populare Chineze şi cu primul ministru al Chinei. Care sunt mesajele pe care le veţi transmite în cadrul întâlnirilor?

Relaţia politică trebuie, din punctul meu de vedere şi al Guvernului, trebuie dusă chiar spre un nivel mai înalt de parteneriat strategic. Se împlinesc anul viitor 65 de ani de relaţii diplomatice, politice între cele două ţări. 65 de ani în care au fost nenumărate momente pozitive, nu ţin minte de diferende importante între România şi China, iar relaţia aceasta politică strategică, trebuie să fie însoţită, trebuie să prindă conţinut prin relaţii economice. În acest sens, am avut ocazia, în această vizită, să discutăm lucruri foarte concrete cu companiile din energie din China, cu companiile din telecomunicaţii care au deja investiţii şi proiecte în România, despre relaţiile noastre bilaterale, despre capacitatea României de a intra pe piaţa chineză cu diverse produse, în mod special produse alimentare şi tehnică industrială. De asemenea, vom deschide la Beijing un Institut Cultural Român, la Bucureşti Institutul Confucius, trebuie să mărim numărul de burse pentru studenţii chinezi la Bucureşti şi români, în China, pentru că există un mare interes din partea tinerilor români de a învăţa limba chineză, de a studia aici. Sunt mesaje pe care le-am transmis preşedintelui, le voi transmite şi primului-ministru, care, din punctul meu de vedere, sunt privite extrem de pozitiv de către partea chineză.

Aşa cum am evidenţiat şi în alte discuţii avute cu oficiali de la Bucureşti aflaţi în vizită la Beijing, presa chineză urmăreşe cu interes deciziile politice, dar mai ales economice din România. Achiziţiile de bunuri de mare valoare sau vânzarea unor societăţi de stat româneşti sunt evidenţiate în presa de aici. Cum priviţi în acest context cooperarea cu zona economică chineză, ştiută fiind preocuparea Beijingului de a păstra controlul asupra resurselor şi societăţilor cu greutate ale statului?

Cred că în ultimii ani, de prin 2004 – 2005 încoace, România şi-a redus prezenţa şi colaborarea economică cu China. Cred că a fost o greşală. În această perioadă de zece ani, majoritatea ţărilor lumii au devenit şi mai interesate de China, şi de investiţiile chineze, şi de piaţa chineză. Îmi doresc foarte mult ca discuţiile extrem de concrete, fie că vorbim de preluarea pachetului majoritar de acţiuni la societatea care urmează să construiască grupurile 3 şi 4 de la Cernavodă, fie că vorbim de faptul că cele două mari companii de comunicaţii ZTE şi Huawei au la Bucureşti şi dezvoltă la Bucureşti centrul pentru întreaga zonă a Europei, fie că vorbim, repet, despre deschiderea pieţei chineze pentru produsele alimentare şi pentru vinurile româneşti, vorbim de posibilităţi de creşterea semnificativă a relaţiilor economice şi comerciale, iar eu am manifestat totala noastră deschidere, la nivel politic şi guvernamental, pentru prezenţa masivă a companiilor mari chineze. Dacă România va fi şi va redeveni o poartă deschisă spre Europa pentru China, cred că va fi în avantajul ambelor ţări.