Ne vedem la foarte scurt timp după primele întâlniri la care aţi participat. Sunteţi, însă, în urma unor discuţii cu oficiali chinezi. Care sunt primele semnale, primele concluzii ale vizitei începute la Beijing? Pe ce aspecte au fost axate aceste discuţii?

Am discutat pe ambele planuri, atât a relaţiilor bilaterale între partidele noastre, cât şi a relaţiilor dintre statele noastre. Şi am putut să constat, din nou, că suntem între prieteni. Am evocat cu plăcere, partea chineză, momente importante pentru China din colaborarea cu România, faptul că România a fost al treilea stat din lume care a recunoscut Republica Populară Chineză în 1949 şi de importanţa foarte mare pe care a avut-o România la momentul respectiv 1971, când China a devenit membru al Consiliului de Securitate şi i s-a recunoscut calitatea, practic de mare naţiune, mare putere. Şi România a avut atunci un merit deosebit. Dar şi noi, la rândul nostru, am evocat momente, de această dată, extrem de favorabile României, datorită modului exemplar în care au colaborat cele două state, dacă e să amintim doar momentul 1968 şi prezenţa premierului chinez de atunci, Zhou Enlai, la ambasada noastră la Beijing şi cât a contribuit asta la oprirea unei potenţiale invazii a României de către pactul de la Varşovia, ne aducem aminte cei de vârsta mea, urma să ni se întâmple ceea ce li s-a întâmplat cehoslovacilor la momentul respectiv. Sigur, am discutat cu plăcere lucrurile acestea. Am discutat foarte mult despre proiecte începute în timpul guvernării noastre şi care, iată, acum se finalizează în România. Dacă este să discutăm despre modernizarea centrului energetic din Gorj, a unei mari termocentrale din judeţul Gorj. Dar în acelaşi timp, am evocat şi proiecte în care partea chineză este interesată şi pe care noi le sprijinim cu toate forţele, pentru că sunt benefice atât României, cât şi Chinei. Hidrocentrala de la Tarniţa, hidrocentrala de compensare de la Tarniţa, care va fi o investiţie de peste un miliard de lei şi unde partea chineză trebuie să-şi dea acordul final, dar şi alte potenţiale colaborări cu partea chineză, reactorele 3 şi 4 de la Cernavodă şi, desigur, ne interesează foarte mult experienţa şi chiar participarea chineză în tot ceea ce înseamnă dezvoltarea infrastructurii autostrăzii din România. Şi aici partea română, de data asta, trebuie să rezolve anumite probleme în colaborarea cu autorităţile de la Bruxelles, cu Comisia Europeană. Deci, am discutat probleme care ţin de state, de colaborarea extraordinară care există între noi şi China, iar eu personal, am spus un lucru – mi-aş dori ca România să devină ceea ce a fost, principalul partener al Chinei în Europa Centrală şi de Est, ceea ce în acest moment, din păcate, nu se mai întâmplă, şi nu aş pune asta în sarcina părţii chineze, ci dimpotrivă, în sarcina diferitelor guverne care s-au perindat după 90 la Bucureşti.Am discutat foarte mult şi probleme de partid, problema reconstrucţiei de partid, problema PDL în ansamblul politic românesc. Partea chineză era foarte interesată de relaţiile pe care le avem cu celelalte partide din România, relaţiile pe care le avem în cadrul Partidului Popular European, raporturile Partidului Comunist Chinez cu Partidul Popular European şi, de asemenea, am discutat şi despre participarea tinerilor democrat-liberali la viitorul forum al tinerilor din Europa Centrală şi de Est, care se va desfăşura la Beijing, în toamna aceasta şi am stabilit că o delegaţie a .tinerilor democrat-liberali va veni la Beijing în perioada respectivă. De asemenea, am fost invitaţi şi pentru anul viitor într-o vizită oficială în China, tocmai pentru a dezvolta, în continuare aceste relaţii, eu am invitat partea chineză în toamnă, în primăvară, când condiţiile de ambele părţi permit o vizită în România, desigur o vizită amplă de studii între PDL şi PCC. Partea chineză s-a arătat extrem de dornică de colaborarea cu Institutul de Studii Populare, pentru că discuţiile au atins şi probleme extrem de importante asupra evoluţiei tuturor partidelor importante din lume şi atunci ce înseamnă pericolul mişcărilor antipartid în toate statele.

Într-un comunicat al PDL, transmis presei din România, scrie că vizita dvs. oficială în China are şi citez "între alte obiective şi pe cel de stabilire a unui mecanism de colaborare economică de durată între oraşele Beijing, Shanghai şi Cluj Napoca". Concret, la ce se referă acest mecanism şi în ce ar consta acesta, domnule Vasile Blaga?

Din delegaţie face parte şi fostul nostru preşedinte, fostul premier al României, cel care a condus guvernul României în perioda 2009 - 2012, domnul Boc, actualmente cel mai important oraş din România, după capitală, Cluj Napoca. El este interesat, şi aceste întâlniri le vom avea în Shanghai, de o colaborare directă cu colegii chinezi, care să pornească de la utilizarea de fonduri europene pentru dezvoltarea traficului electric public în Cluj Napoca şi aceste lucruri vor fi discutate în Shanghai,dar şi alte obiective care ţin de colaborarea directă, pragmatică între administraţiile din aceste oraşe. Pentru că am atins şi punctul acesta în discuţiile noastre de astăzi (nr.13 iunie) cu înalţi oficiali chinezi. Este adevărat, avem 28 de parteneriate între administraţia românească şi administraţia din China, înfrăţiri, numai cât de adânc mergem în aceste parteneriate. Să nu ne rezumăm doar la vizite de cunoaştere în China sau în România, care sunt rezultatele practice pentru populaţie a acestor parteneriate. Ori, tocmai acest lcuru îl va face domnul Boc şi intenţioneză să-l facă alături de noi în Shangahi, duminică şi luni (nr. 16 şi 17 iunie).