Pentru că aţi amintit de problema investiţiilor şi exportului chinez, în Europa, de panourile fotovoltaice în care China este unul dintre marii jucători ai planetei, am văzut, în ultimele zile, chiar dumneavoastră aţi avut o poziţie publică pe acest subiect. Cum credeţi că România poate să devină un partener puternic pe acestă zonă, în condiţiile în care nu veţi permite sau veţi solicita ca aceste panouri să nu devină câmpuri extinse pe zonele agricole?

Asta nu înseamnă că nu folosim panourile fotovoltaice. Oriunde pot fi folosite, dar, după opinia mea, asta nu este o opinie încă împărtăşită de toată lumea, dar nu pe terenurile agricole care trebuie să fie folosite pentru producerea de agricultură performantă, de produse agricole necesare populaţiei. Panourile fotovoltaice pot fi aşezate oriunde, pe case, pe instituţii publice, pe dealuri, pe munţi, pe unde vreţi dumneavoastră ...

Este mai uşor să faci o investiţie la câmpie ....

Da, dar cu consecinţe asupra limitării terenurilor agricole pentru ceea ce sunt ele destinate, adică producţia de produse agricole. Aici, sigur, că eu am o poziţie, nu ştiu dacă ceilalţi membri ai Guvernului vor fi de acord cu mine sau nu, este doar o propunere, în mod evident. Dar asta nu înseamnă că limităm accesul panourilor fotovoltaice în România, nici pe departe, sau nu stimulăm producerea de energie pe bază de panouri solare. Nu am de gând să fac lucru acesta. Numai că, în România, există un flagrant dezechilibru între energia regenerabilă şi energia convenţională. În sensul că energia regenerabilă a luat-o înainte mult mai repede decât ne aşteptam, condiţiile financiare acordate acestor energii sunt extraordinar de bune în comparaţie cu cele din Uniunea Europeană, dar dezechilibrele sunt foarte mari. Fiind o energie intermitentă creează mari probleme în funcţionarea sistemului energetic, neavând nici acele centrale de pompaj pe care am spus că dorim să le facem. În condiţiile în care vom face o centrală de pompaj, fie la Tarniţa, fie la Măcin, atunci lucrurile se pot echilibra şi putem să lăsăm piaţa să se desfăşoare în largul ei, în acest domeniu.

În condiţiile în care vom dezvolta acest tip de producţie energetică, are România şi consumul necesar?

Consumul a scăzut puţin în România şi acesta este un motiv de îngrijorare. Dar, eu sper ca prin reţelele de interconectare pe care le vom finaliza până la sfârşitul anului 2014, începutul anului 2015, România să poată să devină un exportator de energie foarte serios pe zona Europei Centrale şi de Est. Iată şi vizita mea făcută în Turcia, ţară care are o creştere economică formidabilă, şi o creştere a consumului de energie, ne poate permite să vindem energie electrică în cantităţi foarte mari. Reglarea unor, să spunem, situaţii privind transportul de energie cu Bulgaria şi cu celelalte state din zonă ne va permite să putem să exportăm şi în Vest, şi în Sud şi în Est, inclusiv în realizarea interconectării cu Republica Moldova, care este, iarăşi, un lucru foarte important pentru noi. Deci, noi nu credem că România va rămâne la un stadiu de consum care să scadă anual. Dimpotrivă, sper că relansarea economică pe care noi dorim cu toţii să o facem va aduce după sine şi creşterea consumului de energie, evident.