Sunteţi, se poate spune, aproape un beijinghez dacă privim anii pe care deja i-aţi petrecut la post în capitala Chinei. Într-un dialog anterior îmi spuneaţi că îţi trebuie o viaţă ca să cunoşti China. Şi totuşi, ce vă mai uimeşte după mai bine de şase ani de prezenţă în marele stat Asiatic, care sunt reperele pe care le oferiţi celor care vin aici şi cărora le sunteţi gazdă?

Eu aş fi un beijinghez în comparaţie cu cei care vin pentru prima dată. Experienţa mea, de peste şapte ani, totuşi, nu îmi permite să mă consider un beijinghez adevărat, dar, bine înţeles, că am anumite deprinderi de viaţă în acest oraş minunat. Celor care vin, le propun, îi sfătui să îşi facă singuri o impresie despre China. Este foarte important să vii în China. Acesta ar fi primul reper, pentru că a nu cunoaşte China în ziua de azi nu mai este o chestiune de cultură generală, este o necesitate. Cei care nu cunosc China, nu cunosc lumea modernă. Şi atunci când vin aici prietenii mei şi delegaţiile, sfaturile mele sunt de a merge cât mai mult pe jos, nu din cauza traficului, de a vizita monumentele de arhitectură care sunt aici la Beijing. Mă refer la Oraşul Interzis, la Colina Parfumată, reşedinţa de vară a împăratului, parcurile minunate sau Templul Cerului. Desigur, să viziteze pieţele chineze unde mai există tradiţia de a negocia, deşi un vânzător îmi spunea că, în ziua de azi, un vânzător chinez îmi spunea că numai străinii mai negociază. Chinezii au atâţia bani încât nu mai negociază, plătesc imediat preţul care se cere. Eu cred că în relaţia cu China, principalul reper ar fi ca fiecare să îşi facă o impresie proprie despre China. Este foarte important să vină să viziteze această ţară, să îşi formeze o părere proprie despre ea. China este o ţară atât de complexă, o ţară atât de mare încât orice ai spune ar putea să fie adevărat, în sensul bun al cuvântului.