Bună seara, stimaţi ascultători! Bun găsit la o nouă ediţie a rubricii Poşta Redacţiei! La microfon, Xiao Zhigang! Lucrările sesiunilor anuale ale celor două foruri supreme din China s-au încheiat, recent, la Beijing. La fel ca şi în trecut, problemele legate de protecţia mediului continuă să fie temele principale discutate în cadrul celor două sesiuni. Asta pentru că, protecţia mediului înconjurător este o misiune comună a întregii omeniri. Aşa că am intervievat telefonic mai mulţi membri ai Clubului ascultătorilor RCI în limba română din lume şi i-am invitat să vorbească despre această problemă. Haideţi să-l ascultăm, mai întâi, pe domnul Gheorghe Vicenţiu.
Xiao: Domnul Gheorghe Vicenţiu a primit, în anul 2008, un premiu special din partea RCI. În ianuarie 2010, a înfiinţat Clubul ascultătorilor RCI în limba română din lume. Iar în prezent îndeplineşte funcţia de preşedinte al acestui club. Bună ziua, domnule Vicenţiu!
Gheorghe Vicenţiu: Bună ziua!
Xiao: Uneori există o contradicţie între protecţia mediului şi dezvoltarea economiei. Oamenii doresc să aibă o viaţă materială mai bună, vor să transforme resursele naturale în bani. Dar specialiştii consideră că cel mai important lucru pe care noi toţi trebuie să-l facem este să protejăm mediul natural. Există astfel de probleme şi la noi, şi la voi, aproape în toate ţările în curs de dezvoltare. Ce părere aveţi?
Gheorghe Vicenţiu: Cu siguranţă, cel mai important lucru este protejarea mediului, dezvoltarea economică este dorită de toate statele, dar trebuie avută în vedere, în primul rând, protejarea mediului, pentru că dezvoltarea economică este pentru oameni, iar dacă se distruge mediul ambiant, oamenii vor avea de suferit, se vor îmbolnăvi şi nu vor putea să se bucure de dezvoltare economică. Unii specialişti erau de părere, încă din secolul XX, că dacă se menţine ritmul de exploatare a fondului forestier, fără să se ia măsuri adecvate, rezervele de lemn disponibile pe Terra se vor epuiza complet până la sfârşitul secolului al XXII-lea, transformând planeta într-un deşert marţian. Din fericire, China este una din ţările care aplică în mod accelerat împăduririle. Conform unui calcul, un metru pătrat de muşchi care acoperă solul forestier reţine, după o ploaie puternică, un kilogram de apă, rezultă deci că, o pădure de zecii de mii de hectare reţine 500 de mii de metri cubi de apă. Acest lucru regularizează distribuirea pe suprafaţa solului a precipităţiilor, împiedicând viiturile care iau naştere în bazinele despădurite ale unor mari ape cu debit constant. Se pot aduce foarte multe exemple ale efectelor catastrofale produse de despăduriri. Se ştie că în SUA, vaste întinderi de păduri şi preerii au fost defrişate pentru extinderea agriculturii. Eroziunea a distrus timp de un secol, în medie, cam 110 hectare de teren fertil pe zi. Monoculturile de bumbac şi tutun cu un slab sistem radicular nu ofereau o armătură solidă a solului. La 12 mai 1934, vânturi puternice au smuls, cu o violenţă nemaivăzută, tot ce au întâlnit în cale, în statele Kansas, Texas, Oklahoma şi o parte din Colorado. În acea zi, norii de praf au făcut să se întunece cerul de la Munţii Stâncoşi, până la Oceanul Atlantic. Efectele se mai văd şi astăzi. După 1853, când a apărut prima rezervaţie naturală la Fontainebleau în Franţa, au fost create rezervaţii în toată lumea, inclusiv în România, 190 de parcuri naturale, rezervaţii sau monumente ale naturii, fiind acoperit şi domeniul botanic, speologic, paleontologic, geologic, dar şi în China au fost create foarte multe rezervaţii şi parcuri naturale în număr de aproximativ 208. Deci protecţia mediului se impune şi este prioritară chiar şi dezvoltării economice.
Xiao: Vă mulţumesc pentru interviu şi vă doresc în continuare o zi bună!
Gheorghe Vicenţiu: Vă mulţumesc! La revedere!