1.Cum descoperiţi China după vizitele şi contactele făcute în aceste zile?

Am mai fost în China în 2006, într-un context privat, nu într-un contex oficial. Pot să vă spun că am găsit, acum, o China schimbată în bine din toate punctele de vedere. În primul rând, din punct de vedere economic am văzut o ascensiune foarte serioasă, practic chiar mi-a fost chiar greu să recunosc unele părţi din Beijing, pentru că s-au schimbat extrem de mult, în ultimii cinci ani, de când am fost în China. S-au schimbat enorm de multe lucruri de atunci, am descoperit o China pragmatică, modernă, o China în care se vede că accentul se pune pe investiţii şi pe locuri de muncă, o China care răspunde provocărilor acestui secol al globalizării. Am întâlnit aceeaşi prietenie, aceeaşi căldură specifică poporului chinez prieten şi m-am bucurat să fiu din nou aici, simţindu-mă la fel ca acasă.

2.România s-a numărat printre primele state care a recunoscut Republica Populară Chineză, iar înainte de 1990 a fost al doilea partener de modernizare industrială al Chinei. Aceste fapte au determinat o apreciere specială între ţările noastre. Cum apreciaţi, astăzi, relaţiile româno-chineze şi care este potenţialul unui astfel de parteneriat?

Da, aveţi dreptate! România a fost a treia ţară care a recunoscut China în 1949 şi din acest punct de vedere ne leagă o lungă şi frumoasă colaborare politică. Ceea ce am discutat atât cu preşedintele Hu Jintao, cât şi cu premierul chinez, astăzi, a fost tocmai acest aspect, de a fructifica în plan economic excelenta colaborare pe care o avem pe plan politic. Şi chiar dacă avem şi acum importante schimburi comerciale, între China şi România, această relaţie comercială este încă insuficient exploatată. De aceea am venit în China, propunându-le colegilor chinezi cinci proiecte mari de investiţii în România, fiecare de peste un miliard de euro, pentru a da o nouă dinamică relaţiilor comerciale, economice dintre România şi China. De aceea spun, avem un fundament bun în plan politic, trebuie să-l exploatăm mai bine din punct de vedere economic. Când spun economic, mă refer atât la investiţii, dar şi la componenta turistică, unde iarăşi nu am exploatat-o suficient, românii trebuie să cunoască, de exemplu, frumuseţile Insulei Hainan, după cum sunt convins că şi chinezii pot să se bucure de frumuseţile litoralului românesc sau ale zonei Braşovului, de exemplu, sunt lucruri pe care încă nu le-am exploatat suficient, şi de aceea am stabilit, astăzi, să găsim chiar o modalitate de a deschide o linie aeriană între Bucureşti - Beijing, Beijing – Bucureşti, pentru a întări şi relaţiile comerciale, dar şi relaţiile şi colaborarea în plan turistic.

3.Aţi vorbit despre colaborarea economică şi comercială, chiar politică, poate ne precizaţi domeniile concrete în care România şi China ar putea să dezvolte proiecte comune, dar şi în alte domenii decât cele economice

Aşa este, în domeniul cultural lucrăm foarte intens la deschiderea unui Institut Cultural Român la Beijing şi a unui Centru Cultural Chinez la Bucureşti, credem că aceste două centre vor întări relaţiile culturale dintre ţările noastre, după cum să sprijinim, în continuare, centrele şi punctele de studiere a culturii şi civilizaţiei chineze la diverse universităţi din România, care constituie un alt element de legătură şi de întărire a relaţiilor noastre. În privinţa proiectelor economice, de la construcţia de centuri ocolitoare si autostrăzi, şi vorbesc aici, de exemplu, de posibilitatea construcţiei în regim de parteneriat public-privat a centurii ocolitoare a municipiului Bucureşti, în parteneriat cu China, la importante lucrări în domeniul hidroenergetic, precum reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă din România, centrala hidroenergetică de la Tarniţa sau canalul Dunăre - Bucureşti sau Siret – Bărăgan, sunt obiective mari de investiţii în interesul ambelor părţi. Astăzi am stabilit, la nivel politic, ca experţii noştri tehnici şi financiari să lucreze la modalităţile de implementare, şi aşa cum China a implementat proiecte mari în alte ţări ale Uniunii Europene, altele decât România, aşa va putea, printr-o voinţă politică concretă să implementăm proiecte majore cu sprijinul Chinei, în România.

4. Aţi spus că, în aceste zile aveţi rezultate bogate după această vizită şi aceste întâlniri, aţi participat la inaugurarea unor investiţii chinezeşti în România, din acest punct de vedere cum caracterizati dinamica economică a investitorilor chinezi în plan românesc, european şi chiar mondial?

Am susţinut, susţin şi voi susţine orice investiţie chineză în România, am participat la inaugurarea şi deschiderea multora dintre ele şi le voi susţine, în continuare, în calitate de şef al Guvernului, spun însă că nu am fructificat suficient potenţialul pe care îl avem. Dacă în privinţa numărului societăţilor comerciale chineze stăm relativ bine, China fiind pe locul patru sau cinci, în privinţa volumului investiţiilor străine în România, China ocupă un loc după poziţia a zecea, aici, cred că putem lucra mai mult, prin aceste proiecte concrete şi prin alte soluţii să atragem mai multe investiţii chineze în România. Am propus chiar să analizăm şi posibilitatea deschiderii unei reprezentante a Băncii Comerciale Chineze în România, pentru derularea investiţiilor şi pentru a pune un accent în vederea sprijinirii acestor investiţii în România. Deci este loc ca aceste relaţii economice să se consolideze şi prezenţa chineză să fie mai bine articulată în România. După cum în cadrul discuţiilor avute în cadrul Forumului româno-chinez, foarte mulţi oameni de afaceri şi-au găsit parteneri în China, în vederea dezvoltării afacerilor pe diverse domenii, tehnologii avansate, construcţii şi altele.

5. Care sunt principalele concluzii ale acestei importante vizite în China, de exemplu în plan politic avem ceva pentru relaţiile viitoare?

Am profitat de această ocazie şi i-am adresat premierului chinez o invitaţie de a vizita România, să sperăm că agenda internă şi internaţională îi va permite să realizeze această vizită. De asemenea, în luna octombrie se va derula la Beijing reuniunea comisiei mixte interguvernamentale româno-chineze pentru dezvoltarea proiectelor de investiţii şi de afaceri, pentru a concretiza lucrurile pe care astăzi le-am discutat. Anual sunt peste o sută de întâlniri de afaceri, de comisii între cele două ţări, iar dacă vom reuşi să deschidem şi o linie aeriană între Beijing - Bucureşti sunt convinsă că toate aceste proiecte se vor dezvolta mult mai repede.

6. Ştim că în 2012 România va găzdui finala Ligii Europa la Bucureşti. Aţi fost prezent la deschiderea Universiadei de vară de la Shenzen, care sunt impresiile păstrate de la acest eveniment mondial, la care şi România a participat?

Forţă, dinamism, spectacol! Acest eveniment a demonstrat încă o dată capacitatea Chinei de a organiza competiţii la nivel mondial. După Jocurile Olimpice, după Jocurile asiatice, după Universiada de iarnă, iată a patra mare competiţie mare în ultimii patru ani, organizată de China. Este o dovadă a forţei Chinei de a fi un competitor foarte mare, inclusiv la nivel sportiv şi organizatoric, la nivel internaţional, iar Shenzenul a fost o manifestare de forţă, de dinamism, din toate punctele de vedere. În primul rând forţa Shenzenului, ca oraş extrem de tânăr, de numai 30 de ani, dar extrem de dezvoltat, este o metropolă modernă ca orice metropolă din lume, un oraş verde, după cerinţele acestui secol în care trăim şi axat pe tehnologii antipoluate şi care vor trebui să fie incluse şi în alte părţi ale lumii. Şi prezenţa sportivilor din peste 160 de ţări la această manifestaţie este, încă o dată, dovada recunoaşterii forţei Chinei şi a capacităţii ei de organizare a unor astfel de evenimente şi am toată certitudinea că va fi un succes această Universiadă, deschiderea a fost magică.

Mulţumim pentru apreciere!

7. Radio China Internaţional aniversează, anul acesta, 70 de ani de activitate, iar secţia română are 43 de ani, vă rugăm să adresaţi, la moment aniversar, câteva cuvinte ascultătorilor noştri din România, dar şi din China.

70 de ani! Este o vârstă, un copil bătrân, dar mereu tânăr, asta cred că defineşte şi postul dumneavoastră, un post care s-a impus deja pe plan internaţional prin profesionalism, prin respectul pe care şi l-a câştigat. Vă doresc să rămâneţi la fel încă cel puţin 70 de ani, să aveţi aceeaşi forţă de a putea transmite ideile şi mesajele dumneavoastră, de a putea fi parte a prieteniei dintre cele două popoare ale noastre, de a fi mesagerii proiectelor comune de investiţii pe care le avem, de a fi partenerul prin care să comunicăm mai uşor, să ne exprimăm gândurile, opiniile şi să ne regăsim cu prietenie şi cu bucurie, de fiecare dată. Vă doresc să rămâneţi la fel de profesionişti şi la fel de tineri cum aţi fost şi până acum!

Vă mulţumim pentru amabilitatea cu care aţi răspuns întrebărilor şi vă dorim succes în dezvoltarea relaţiilor de prietenie româno-chineze.

Transmitem din suflet şi cu aceeaşi căldură, acelaşi mesaj de prietenie şi de dorinţă de colaborare poporului chinez prieten.