Xiao: Dragi ascultători, bine aţi venit la o nouă ediţie a rubricii „Puntea Prieteniei". La microfon, Xiao Zhigang. S-a organizat în seara zilei de 25 martie la Ambasada României de la Beijing o recepţie în cinstea domnului Leonard Orban, imediat după ce acesta a păşit pentru prima dată pe pământul chinezesc. La recepţie, au participat diplomaţi ai Uniunii Europene acreditaţi la Beijing, diplomaţi de la alte ambasade străine, reprezentanţi ai Ministerului chinez de externe, ai Ministerului chinez al Educaţiei şi ai altor instituţii chineze, românologi chinezi, precum şi oameni de presă, inclusiv şi reporteri de la Radio China Internaţional. După recepţie, comisarul european i-a acordat în exclusivitate un interviu postului nostru de radio.

Chu: Leonard Orban s-a născut la data de 28 iunie 1961 în oraşul Braşov. A fost inginer, consilier parlamentar, Negociator Şef cu Uniunea Europeană şi secretar de stat român. Şi-a preluat funcţia de comisar european pentru multilingvism la 1 ianuarie 2007.

Xiao: În data de 2 iunie 2008, dumneavoastră, în calitate de comisar european pentru multilingvism, împreună cu domnul Zhang Xinsheng, ministru adjunct chinez al educaţiei, aţi lansat în mod oficial programul de schimb lingvistic între China şi UE, denumit „EU Window". Vă rog să ne prezentaţi în câteva cuvinte, pentru ascultători noştri, unele detalii despre programul respectiv. Care este scopul principal al programului şi ce rol va juca programul în viitor pentru promovarea activităţii de predare a limbii chineze în Europa? Încă o întrebare, ce semnificaţie are denumirea programului- „EU Window"? Este vorba de „o fereastră" prin care europenii pot cunoaşte China?

Orban: O să încep cu a doua parte a întrebării cu denumirea „EU Window". Trebuie să fie înţeleasă această denumire deci o fereastră a Uniunii Europene ca o deschidere a Uniunii Europene către China, ca o deschidere ca un pas spre a înţelege ceea ce gândeşte poporul chinez, a înţelege mai mult despre cultura, despre tradiţiile poporului chinez. Şi sigur din acest punct de vedere, limba chineză, nu numai limba chineză mandarină, ci şi alte limbi vorbite în China, joacă un rol foarte important. E primul pas spre înţelegere, e primul pas spre dialog. Din acest punct de vedere, am fost foarte încântat că am avut posibilitatea anul trecut să deschid împreună cu ministrul adjunct al educaţiei, să lansăm acest program. Programul vizează în special soluţii pentru ca studenţii europeni să poată învăţa limba chineză mandarină şi alte limbi vorbite în China. Ce dorim să prin această chestiune să obţinem? Pe de o parte, noi considerăm că este actul din punct de vedere cultural, al cunoaşterii limbilor vorbite în China. Şi în al doilea rând, ce o să spunem că are şi joacă un rol foarte important din punct de vedere al posibilităţii de a găsi locuri de muncă şi al competitivităţii companiilor europene. Este un interes al nostru, după cum am sesizat că există şi un interes al părţii chineze, un interes deosebit al autorităţilor chineze, de a asigura învăţarea de către studenţi chinezi a unor limbi vorbite în Uniunea Europeană.

Xiao: Are o semnificaţie bogată denumirea această.

Orban: Da. Deci nu e vorba numai de un simplu proces de cunoaştere a unei limbi, în ideea de a avea un instrument de comunicare. Nu, noi vedem limbile nu numai ca un instrument de comunicare, ci ca un instrument mult mai complex în primul rând pentru asigurarea dialogului, în primul rând pentru a facilita înţelegerea şi respectul reciproc.

Chu: Pe teritoriul Chinei se vorbesc mai multe dialecte ale chinezei, care din anumite puncte de vedere ar putea fi interpretate ca limbi înrudite. Diferenţele dintre dialectele chineze fac imposibilă înţelegerea verbală, fiind comparabile cu diferenţele dintre limbile romanice. Pe de altă parte, scrierea este comună tuturor dialectelor, pentru că ideogramele chinezeşti indică numai sensul, nu şi rostirea. Astfel, doi chinezi vorbind dialecte diferite se vor putea înţelege în scris, chiar dacă nu se pot înţelege verbal.

Xiao: Limba chineză este cea mai vorbită limbă din lume, dar este foarte diferită de limbile europene. Care este, în aprecierea dvs., cea mai mare problemă în momentul de faţă pentru tineretul european în studierea limbii chineze? Ce fel de ajutor ar putea să ofere programul amintit tinerilor europeni dornici să înveţe această limbă?

Orban: Sigur că nu e uşor pentru europeni să înveţe limba chineză mandarină. În special cred că partea cea mai dificilă este partea legată de scris. Scrisul este foarte complicat şi din acest punct de vedere, sigur, programul poate să ofere motalităţi atractive, informale, cum le spunem noi, de a învăţa de o manieră atractivă limba chineză. Sigur, trebuie să plecăm de la faptul că cei care învaţă limba chineză sunt hotărâţi să înveţe această limbă. Problema e în ce manieră poţi să faci ca această învăţare să fie mai atractivă, să poată fi făcută mai repede şi să fie făcută de o manieră menită să accelereze procesul de învăţare. Sigur, experienţa profesorilor chinezi care predau această limbă este extrem de importantă. Este extrem de importantă pentru că ei pot cumva să faciliteze acest proces de învăţare care repet, nu este deloc simplu pentru europeni. Dacă comparăm scrisul, se poate constata că este mult mult mai simplu pentru un european să înveţe scrisul. Scrisul se învaţă, este un proces, vorbesc de cum tineri, foarte tineri. E un proces care ia câteva luni maxim. În timp ce, din câte ştiu eu, a învăţa să scrie bine în limba chineză mandarină ia o perioadă mult mai lungă, mult mai îndelungat. Şi atunci este clar că trebuie să fie specialişti, trebuie să fie întradevâr profesori capabili să predea de o manieră atractivă limba chineză.

Chu: Mulţumită programului „EU Window", 200 de profesori europeni de chineză din învăţământul preuniversitar şi 400 de directori şcolari din statele membre ale UE vor avea posibilitatea de a-şi îmbunătăţi competenţele lingvistice şi înţelegerea culturii chineze. Iar mai multe colaborări între China şi Europa se desfăşoară în prezent.

Xiao: Conform programului vizitei dvs. în China, veţi avea o întâlnire cu ministrul chinez al educaţiei, Zhou Ji, şi cu acest prilej se va semna o declaraţie comună China-UE. Ce veşti bune va aduce acest document ascultătorilor noştri care învaţă chineză?

Orban: Importanţa semnării acestei declaraţii este că se va statua de o manieră formală cooperarea deja există în domeniul multilingvismului între Uniunea Europeană şi China. Inclusiv această cooperare va fi intensificată. Ce vizează în primul rând această cooperare? Schimbul de experienţă. Deci faptul şi trebuie să-l recunoaştem că şi unii şi alţii, putem învăţa mult de la ceilalţi. În al doilea rând, învăţarea, promovarea învăţării limbilor europene în China, dar şi promovarea limbilor vorbite în China în Uniunea Europeană de o manieră formală. Şi inclusiv contacte la nivel administrativ între Comisia Europeană şi Ministerul Educaţiei din China. Deci ăstea sunt lucruri care vor consolida această cooperare şi vor facilita atingerea obiectivului, învăţarea de către mai mulţi europeni a limbilor vorbite în China şi învăţarea mai multor limbi europene, nu numai a limbii engleze, de către populaţia Chinei.

Chu: Confucius a fost un mare filozof, om de stat şi pedagog din epoca Primăverii şi Toamnei din China. Înfiinţarea Institutelor Confucius în străinătate vizează generalizarea culturii chineze, pregătirea profesorilor de limba chineză şi o cooperare mai strânsă cu departamentele specializate din diferite ţări şi cu organisme internaţionale în predarea limbii chineze.

Xiao: Dacă nu mă înşel, s-au înfiinţat până în prezent în România două Institute Confucius pentru predarea limbii chineze, unul la Sibiu, altul la Cluj. Un număr apreciabil de tineri s-au înscris pentru studierea limbii chineze şi cunoaşterea culturii tradiţionale a Chinei. Ce părere aveţi despre rolul jucat de Institutul Confucius în domeniul consolidării prieteniei dintre China şi România?

Orban: Mai întăi de toate vreau să vă spun că eu fiind comisar european în momentul de faţă, nu mai sunt oficial român şi sunt oficial al Uniunii Europene. Şi rolul unui comisar este să apere interesele globale, deci interesele întregii UE, nu interesele unui stat membru. De aceea din punctul ăsta de vedere aş dori să comentez dar nu în postură de comisar ci în postură de cetăţean român. În mod except pot să vă spun că Institutul Confucius joacă un rol extrem de important nu numai în România, dar pretutindeni în Europa. Peste tot ce am văzut din experienţa mea din vizitele pe care le-am că peste tot sunt înfiinţate din ce în ce mai multe Institute Confucius cu mare succes. Trebuie să spunem cu mare mare succes pretutindeni în Uniunea Europeană şi din acest punct de vedere categoric că ele joacă un rol foarte important în ceea ce priveşte consolidarea încrederii, înţelegerii, promovarea valorilor diferite, uneori, de către cele două părţi, în acest proces. Şi bineînţeles institutele de care vorbesc în România joacă şi un rol important, inclusiv relaţiile bilaterale dintre România şi China.

Xiao: După cum se ştie, RCI, difuzează zilnic pe unde de radio şi pe internet, pentru toate meridianele Globului, emisiuni în 53 de limbi, inclusiv şi româna, limbă maternă a dv. Aş dori să vă informez că redacţia noastră oferă permanent ascultătorilor noştri din România şi Republica Moldova prin radio şi internet cursurile de limba chineză. Dorim să depunem în viitor mai mari eforturi pentru a ajuta pe ei să înveţe chineza. Cum credeţi că activitatea noastră în acest domeniu ar putea deveni mai diversificată? Ce păreri şi sugestii aveţi pentru perfecţionarea serviciilor în limba română oferite de redacţia noastră?

Orban: Din punctul ăsta de vedere, vedeţi că acordul pe care vom semna mâine cu Ministerul chinez al Educaţiei, va facilita inclusiv acest sprijin, acest schmb de experienţă despre motalitatea în care se va putea (să zic) oferi de o manieră mai atractivă, mai interesantă cursuri de limba chineză pentru europeni, dar şi cursuri de limbi europene pentru cetăţeni chinezi. Deci aici, sigur sunt diferite sfaturi pe care aş putea să-le dau. Atractivitatea. Contează foarte mult atractivitatea unui program. Modul în care poate fi atrasă atenţia şi poate fi stimulat interesul ascultătorului să asculte emisiunea şi după aia să înveţe limba chineză. Deci cred că e primul lucru. În al doilea rând, profesionalism. Dar sunt convins din punctul ăsta de vedere sunteţi la un înalt profesionalism, (ceea ce) joacă un rol foarte important.

Chu: Leonard Orban, cu multe talente, între care un extraordinar talent lingvistic, este apreciat de grupurile politice din Parlamentul European că pare absolut calificat pentru a face faţă unui portofoliu dificil cu un real profesionalism.

Xiao: Ultima întrebare. Conform Wikipediei, vorbiţi fluent, în afară de limba română, limbile engleză, franceză şi italiană. Aveţi vreun plan de învăţare a limbii chineze sau aţi început deja să învăţaţi chineză?

Orban: (haha...) Mai întâi de toate vreau să vă spun că vorbesc fluent engleză, franceză, şi italiană (să zic) mai puţin. Înţeleg mai mult, da. Nu vorbesc fluent. Nu promit că voi învăţa limba chineză pentru că ştiu cât de dificilă e. Dar nu ştii niciodată ce te aştept în viitor pentru că deja noi gândim într-o logică total diferită. Deci fac mă să gândesc în urmă cu 20-25 de ani, tinerii gândeau într-o logică: mă pregătesc pentru un anumit domeniu, pentru o anumită profesie, şi rămân toată viaţa şi voi face acel lucru. Acum lucrurile s-au schimbat complet, logica e diferită, şi viaţa te învaţă că trebuie să înveţi toată viaţa. Şi că trebuie să înveţi că acest proces de învăţare pe toată durată a vieţii este esenţial într-o lume din ce în ce mai dinamică, din ce în ce mai globalizată, în care meseriile cresc importanţa, dar poate după aia scad. Şi atunci cerinţele pot fi diferite. Deci în momentul de faţă fără să fac o promisiune nu inlud nici un fel că la un moment dat, s-ar putea să învăţ, să încep, să încerc să învăţ limba chineză.

Xiao: Vă mulţumesc foarte mult pentru amabilitatea cu care ne-aţi acordat acest interviu şi vă doresc în continuare o şedere plăcută în China.

Orban: Mulţumesc mult.