Învăţământul profesional este deja stabilit de guvernul chinez ca o prioritate strategică în dezvoltarea învăţământului naţional. În ultimii ani au fost perfecţionate tot mai mult politicile de ajutorare a elevilor cuprinşi în sistemul învăţământului profesional din ţară. Potrivit noilor politici, statul va aloca anual circa 18 miliarde de yuani destinate sprijinirii financiare a elevilor din şcolile profesionale de nivel mediu, numărul beneficiarilor reprezentând 90% din total. Pe deasupra, în perioada 2006-2010 guvernul chinez va aloca 10 miliarde de yuani destinate construcţiei infrastructurale pentru învăţământul profesional.

Dezvoltarea energică a învăţământului profesional are trei motive: În primul rând, aceasta este o necesitate urgentă a procesului de industrializare şi modernizare a Chinei. După cum suntem informaţi, un nivel scăzut de pregătire al braţelor de muncă aflate pe prima linie de producţie şi lipsa mare de talente de specialitate constituie în prezent o problemă serioasă. Muncitorii calificaţi ocupă doar o treime din total, iar maiştri şi maiştri superiori, 4% din total. În zonele de coastă unde manufactura este relativ dezvoltată, deficitul muncitorilor calificaţi devine o principală piedică pentru avansarea procesului de producţie.

În al doilea rând, dezvoltarea energică a învăţământului profesional constituie calea importantă de promovare a angajărilor şi de soluţionare a problemelor legate de agricultură, mediul rural şi ţăranii. China are o populaţie mare şi braţe de muncă numeroase. Problema angajării este una importantă care nu poate fi ocolită şi trebuie soluţionată adecvat de autorităţile chineze. În prezent guvernul chinez ia dezvoltarea învăţământului profesional sub forme diverse drept o măsură importantă pentru promovarea angajărilor în mediu rural şi ridicarea nivelului de ansamblu al pregătirii culturale a forţei de muncă din mediul rural. Pe de altă parte, dezvoltarea agriculturii moderne cere promovarea energică a învăţământului profesional şi instrucţiei tehnice, paralel cu generalizarea învăţământului obligatoriu de 9 ani în mediu rural.

În al treilea rând, dezvoltarea energică a învăţământului profesional constituie şi o cerinţă firească pentru perfecţionarea sistemului naţional modern al învăţământului. În prezent, în ţara noastră, anual un număr de peste 10 milioane de elevi din şcolile gimnaziale nu pot intra în licee, iar milioane de absolvenţi de liceu nu pot fi admişi în facultate. Concomitent, problema angajării în producţie a absolvenţilor de facultate devine tot mai acută. Anual circa un milion de studenţi nu-şi pot găsi locuri de muncă. Într-un contrast izbitor cu această situaţie, societatea are o nevoie acută de talente de specialitate, în această privinţă cererea fiind mai mare decât oferta. De aceea, guvernul chinez a hotărât să distribuie raţional resursele învăţământului, să accelereze dezvoltarea învăţământului profesional, satisfăcând la maximum aspiraţiile diversificate ale populaţiei la şcolarizare.

La ora actuală, atât ţările dezvoltate, cât şi cele nou dezvoltate industrial, adoptă opţiunea strategică de dezvoltare a învăţământului profesional pentru relansarea economiei şi creşterea puterii statului. Începând cu anul 2006, China a majorat trei ani consecutiv, amploarea de admitere a elevilor în învăţământul profesional. Numărul elevilor de acest gen este aşteptat să ajungă anul acesta la 8,6 milioane.