28 martie va fi ziua comemorativă a semicentenarului reformei democratice în Tibet.Participanţi la sesiunile anuale a forului legislativ suprem şi forului consultativ suprem ce se desfăşoară la Beijing au arătat că în ultimii 50 de ani s-au petrecut schimbări radicale pe plan politic şi economic în Tibet. Populaţia tibetană duce o nouă viaţă liberă, echitabilă şi armonioasă.

Kama Rinchen este deputat de etnie tibetană din Regiunea Autonomă Tibet. Cu 50 în urmă ţinutul său natal era în sistemul iobăgesc teocratic, iar părinţii săi erau iobagi. Astăzi, a venit la Beijing pentru a participa la sesiunea anuală a Adunării Naţionale a Reprezentanţilor Poporului, exercitând dreptul de stăpân al statului. Referindu-se la schimbările petrecute în ţinutul său natal, el a arătat:

„ În Tibetul vechi trăiam o viaţă mizerabilă. După reforma democratică, mai ales în anii aplicării politicii de reformă şi deschidere, am cumpărat cu ajutorul guvernului maşini, cu care am început să mă ocup de transport şi de turism. Viaţa familiei mele devine tot mai bună. Anul treut, cu sprijinul guvernului local, am construit o casă nouă. Am doi copii la liceu. Studiile lor sunt gratuite."

Guvernul central al Chinei a semnat în 1951 cu guvernul local tibetan acordul privind eliberarea paşnică a Tibetului. Însă avându-se în vedere condiţiile concrete ale regiunii, nu a început imediat să se efectueze o reformă a sistemului social şi politic. În luna martie 1959 , reacţionarii din pătura superioară a societăţii tibetane în frunte cu Dalai Lama au pus la cale o rebeliune armată pentru menţinerea regimului iobăgesc teocratic. O dată cu potolirea rebeliunii, guvernul central a început reforma democratică în Tibet, abolind din temelie regimul amint.

Drept consecenţă, cei circa un milion de iobagi au fost emancipaţi. Cu prijinul guvernului central şi al altor provincii şi regiuni, populaţia tibetană a înfăptuit o dezvoltare în salturi pe plan politic, economic şi cultural. Venitul mediu net pe cap de locuitor din ultimii 30 de ani a crescut de 18 ori.

Debutatul Changba Phuntsog, preşedintele Regiunii Autonome Tibet a arătat:

„ Am depus mari eforturi pentru accelerarea construcţiei infrastructurii, inclusiv construcţia de locuinţe, de instalaţii de aprovizionare cu apa potabilă, de reţea de curent electric, de drumuri rutiere şi de telecomunicaţii. Condiţiile de viaţă ale ţăranilor şi păstorilor s-au îmbunătăţit evident. La ora actuală 170.000 de gospodării s-au mutat în case confortabile. Acţionăm pentru ca în următorii 2 ani toţi ţăranii şi păstorii să fie mutaţi în case renovate sau nou contruite."

Populaţia tibetană se bucură din plin de libertatea religioasă. Budha viu Nagtsang Changba Ngawang Damcho Trinley, director adjunct al Institutului de Budism Tibetan consideră:

„Schimbările sunt mari şi le-am constatat cu toţii. Eu ştiu cum arata Tibetul în societatea veche. Ştiu de asemenea ce schimbările s-au petrecut în Tibetul de astăzi. Nivelul de trai al populaţiei s-a ridicat. Ne bucurăm de libertatea religioasă din toate punctele de vedere. „

Chintesenţa culturii tibetane este perfect protejată şi continuată. Codul limbii tibetane este confirmat de standarul internaţional, devenind o singură limbă de minoritate naţională din China care poate fi prelucrată la computer. Guvernul central a făcut investiţii enorme pentru repararea şi întreţinerea Palatului Potala şi altor monumente istorice din Tibet. Statul nostru a solicit ca opera tibetană să fie inclusă în lista patrimoniului cultural naţional.

În legătură cu suspectările manifestate pe plan internaţional faţă de schimbări radicale petrecute în Tibet după reforma democratică, membru al Comitetului Naţional al Conferinţei Consuntative Politice Populare din China, profesorul de la Universitatea Fudan din Shanghai a arătat:

„ Cultura are o mare diversitate. Poporul are libertate în alegere. Multe lucruri nu au fost în trecut în Tibet. Populaţia tibetană are libertatea de a alege viaţă şi cultură. Acesta constituie un drept al ei, de care nu poate fi privată."