Chu: Bună seara, stimaţi ascultători! Bun găsit la ediţia de astăzi a rubricii „Puntea prieteniei". La microfon, Chu Qunli.

Profesoara Li (prima din dreapta) învaţă seara la cămin
Wu: Bună seara, dragi prieteni! Wu Min vă salută de la Beijing.
Chu: Wu, unii ascultători ne-au scris recent că le-a plăcut foarte mult prima ediţie din acest an a rubricii noastre, în care am povestit despre domnişoara Carol Chung din Hong Kong, care a predat cursuri de chineză şi engleză la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu.
Wu: Da? Ce bine! De fapt, în afară de Carol destul de mulţi alţi chinezi au pus cel puţin o dată piciorul pe pământul românesc cu diferite scopuri. E vorba de oficialităţi, comercianţi, artişti, specialişti, studenţi...
Chu: Aş dori să menţionez azi pe unii specialişti chinezi în diferite domenii care au ajuns în România şi au trăit experienţa directă a contactului şi schimbului de experienţă cu specialişti români în centre universitare, instituţii de specialitate, spitale, universităţi, institute de cercetare etc. Deşi în majoritatea lor nu cunosc limba română, fiind totuşi buni vorbitori de limba engleză, au reuşit să se înţeleagă bine cu specialiştii români şi să se întoarcă în ţară cu multe rezultate.
Wu: Recent am luat interviuri unora din ei. Povestirile lor despre România le veţi asculta în minutele ce urmează, precum şi în emisiunea viitoare.
„România mi-a lăsat impresii foarte bune. Profesorii din cele două universităţi m-au tratat foarte bine."

Li Jiandong, la un curs de limba engleză din Universitatea Bucureşti
Chu: Dragi prieteni, primul specialist pe care dorim să vi-l prezentăm este Lu Longdou, decanul Institutului de Ştiinţa Vieţii de la Universitatea Pedagogică din provincia Henan. El a făcut în anii 1992-1994 specializare la Universitatea Iaşi. Experienţa plăcută din România l-a determinat să mai viziteze o dată România. În anul academic 2002-2003 a făcut ca specialist de înaltă clasă calificare la Universitatea Bucureşti.
Wu: Profesorul Lu este un expert în genetică vegetală. El ne-a vorbit despre experienţa sa ştiiţifică în România.
„Conducătorii mei de la Universitatea Iaşi erau doi specialişti foarte cunoscuţi în România. Când eram la Iaşi, au fost publicate în reviste ştiinţifice trei teze ale mele."
Chu: Lu Longdou ne-a spus că are relaţii foarte bune cu cei doi profesori ai săi.
Wu: Am auzit că profesorul Lu l-a invitat ulterior pe unul din cei doi să viziteze Universitatea Pedagogică din Henan. E adevărat?
Chu: Da, aşa este. Hai să ascultăm ce ne-a spus el.
„Universitatea mea şi Universitatea Iaşi au stabilit schimburi ştiinţifice strânse. L-am inivtat pe profesorul Ion Bâra să viziteze în perioada septembrie-decembrie 2006 universitatea mea. Universităţile noastre doresc să-şi trimită profesorii şi studenţii să înveţe sau să facă specializare în cealaltă parte."
Wu: Dragi prieteni, al doilea specialist chinez, pe care-l prezentăm este Li Jiandong, profesoară de limba engleză la Universitatea Tianjin. Chu, ştiu că doamna Li este bună prietenă cu tine, pentru că aţi făcut împreună specializare în România în anul universitar 2002-2003.
Chu: Da. Ne-am cunoscut atunci. Am studiat la Universitatea Bucureşti. Eu la Facultatea de Filologie, ea la Facultatea de Limbi Străine. În acel an am locuit, împreună cu o altă profesoară chinezoaică, în aceeaşi cameră a unui cămin studenţesc, am făcut mereu mâncare chinezească şi am făcut multe excursii în diferite localităţi din România.
Wu: Păi cred că o cunoşti foarte bine pe doamna Li.

Lu Longdou??al 4-lea din stânga, împreună cu alţi specialişti chinezi, care au studiat în România
Chu: Normal! Este o profesoară veselă, dar serioasă în activitate. Vorbeşte perfect limba engleză. A făcut studii în Canada. Lucrul pe care-l admir cel mai mult este că deşi deja avea atunci peste 40 de ani şi îşi însuşise foarte bine limba engleză, preţuia foarte mult prilejul de a învăţa în România şi a urmat în acel an cursuri de masterat în limba engleză la Universitatea Bucureşti obţinând diploma de master.
Wu: Da? Dar permite-mi o întrebare. România nu este o ţară a cărei limbă oficială este limba engleză. Profesoara Li a simţit că a făcut progrese în specialitate?
Chu: Hai să ascultăm ce spune ea.
„Am câştigat în multe aspecte. Am obţinut titlul de master în lingvistică aplicată engleză. În ce priveşte cunoştinţele profesorilor mei, sunt la acelaşi nivel cu profesorii din Europa de Vest. Temele de cercetare pe care le-au dat masteranzilor au fost foarte bune. Teza mea de masterat este legată de schimburile culturale dintre diferite naţiuni. Totodată Biblioteca Centrală Universitară din Bucureşti este foarte modernă, având multe cărţi în limba engleză care nu se găsesc în biblioteci din China."
Wu: Ceea ce a învăţat profesoara Li i-a fost folosit în activitatea sa didactică după ce s-a întors în ţară?
Chu: Da. A început să predea două cursuri noi. Primul este intitulat „Limbă şi cultură", celălalt fiind „Lingvistică aplicată". Li Jiandong ne-a explicat:
„Conţinutul celor două cursuri are strânsă legătură cu cele învăţate de mine în România. Conducătorul meu român ne-a prezentat multe teorii fundamentale legate de lingvistica aplicată. După câte ştiu eu, este pentru prima dată că o universitate chineză a deschis un curs de lingvistică aplicată pentru studenţi care vor obţine diploma de licenţă. În alte universităţi doar masteranzii au prilejul să urmeze acest curs. Acest curs este foarte bine-venit pentru studenţii mei. "
Wu: Şi eu am făcut specializare în România. Am constatat că la facultate sunt multe seminare, care cer studenţilor să citească înainte de acestea cărţile recomandate de profesori, pe care le discută la ore. Profesoara nu foloseşte o astfel de metodă de predare la cursul său?
Chu: Cum să nu? A folosit-o. Le-a explicat studenţilor ei cum să identifice ideile prioritare din conţinutul unei cărţi cu multe pagini şi s-o citească repede.
Wu: În afară de profesorii erudiţi şi mediul de cercetare de la facultate, ce impresii i-a mai lăsat România?
Chu: Profesoara Li iubeşte nu doar specialitatea sa. Ea are multe pasiuni: artă, sport, excursii, gastronomie. În concluzie, este o persoană iubitoare de viaţă. Are un bun spirit de observaţie. Poate afla întotdeauna frumuseţea vieţii. A descoperit multe lucruri frumoase în România. Iată ce ne spune:
„Îmi place ritmul cam încet de viaţă şi pasiunea faţă de artă a românilor. Mănăstirile din Moldova m-au impresionat foarte mult. România nu este în prezent o ţară dezvoltată, dar pot să spun că românii sunt bogaţi spiritual. Florile sunt nelipsite din viaţa lor. Când bătrânii urcă în autobuze, tot timpul pasagerii tineri de lângă ei îi ajută. În general, o singură dată nu se poate admira întreaga frumuseţe a României. Ea merită să fie vizitată a doua oară sau chiar de mai multe ori."
Wu: Dragi prieteni, cu cuvintele frumoase ale profesoarei Li, am încheiat ediţia de astăzi a rubricii „Puntea prieteniei". Miercurea viitoare, vom continua povestirile noastre despre specialişti chinezi care au vizitat România. Veţi face cunoştinţă cu două doctoriţe şi le veţi afla povestea.
Chu: Vă invităm să ne auziţi şi să ne scrieţi. Adresa noastră poştală este rom@cri.com.cn. La revedere, dragi prieteni!
|