Când Dragana a venit pentru prima dată în China a fost anul în care în China s-a pus în aplicare politica de reformă şi deschidere. În acel an conducătorii de stat chinezi şi delegaţiile oficiale chineze au efectuat vizite în fosta Iugoslavie, Ungaria şi alte ţări est-europene şi au introdus din fosta Iugoslavie experienţa avansată în gestionarea întreprinderilor.

Prima impresie pe care i-a lăsat-o China Draganei a fost foarte bună. Un motiv important a fost că China manifestă tot timpul o atitudine modestă faţă de experienţa altor ţări în dezvoltarea lor.

„Atunci pe o parte şi pe cealaltă a şoselei de la aeroport se puteau vedea multe lozinci, una dintre acestea suna aşa: „Să învăţăm de la Iugoslavia". A fost semnificativ pentru mine că simţeam extrem de mândră."

Ca şi pentru mulţi alţi prieteni străini care vin în China, Aeroportul Internaţional Capitala din Beijing a fost prima fereastră pentru Dragana de a cunoaşte China. Ea ne-a spus că pe vremea aceea exista numai un singur terminal, o singură pistă iar în prezent acest aeroport dispune deja de cel mai mare terminal din lume şi 3 piste.

„Atunci era foarte mic aeroportul. Nu se poate compara cu actuala construcţie măreaţă. În faţa aeroportului de astăzi este greu de imaginat cum arăta acum 30 de ani."

La fel a surprins-o pe Dragana şi schimbarea mijloacelor de transport. În numai 30 de ani maşinile particulare au înlocuit biciclete, devenind principale mijloace de circulaţie a oamenilor. Şi mijloacele de transport în comun devin bogate şi variate pe zi ce trece. Pe lângă autobuzele obişnuite şi taxiuri, autobuze de lux, metrou, trenul interurban şi alte noi tipuri de mijloace facilitează călătoriile oamenilor.

„(Acum 30 de ani) se găseau cel mai mult pe stradă biciclete şi autobuze. Erau foarte puţine autoturisme şi acestea se găseau doar în centrul oraşului. Se vedeau foarte rar taxiuri. Dacă doream un taxi trebuia să facem comandă prin telefon. Ofeream informaţii precum din ce ţară suntem şi unde vrem să ajungem, după aceea venea taxiul să ne ia."

Dragana îşi aminteşte că pe vremea aceea în China bunurile disponibile erau insuficiente. Chiar dacă aveai bani nu erai sigur că poţi să găseşti ce-ţi place. Multe produse erau raţionalizate.

„Erau multe feluri de cartele şi distribuite fiecărei familii în funcţie de numărul membrilor şi vârsta acestora. Existau cartele pentru cereale, carne, pânzeturi, ulei comestibil etc. S-ar putea spune că era o perioadă când fără cartele îţi era greu să faci măcar un pas."

Cum s-a descurcat Dragana în această situaţie când lumea ducea lipsa de bunuri materiale? Cum este actuala sa viaţă în China? Vă invităm să urmăriţi săptămâna viitoare partea a 2-a a reportajului „Ea a ales să rămână în China". Realizatoarea şi prezentatoarea Wang Hong vă spune la revedere şi vă doreşte o seară plăcută.