Criza ipotecară americană a stârnit în 2008 o furtună financiară în întreaga lume. Frământările economice le-au adus multor oameni aminte de marea depresiune economică mondială din ani 30 ai secolului trecut. Cu toate că ambianța economică exterioară s-a înrăutățit necontenit și calamitățile naturale au fost frecvente în acest an în China, economia chineză a trecut încercări duble, fără precedent în urma reglării la timp ale politicii economice. China a organizat cu succes olimpiada de vară 2008 și a contracarat împreună cu comunitatea internațională furtuna financiară mondială.
Criza ipotecară americană, care a început în primăvara anului 2006, a evoluat în 2008 într-una financiară mondială și se adâncește cu o viteză accelerată în entitățile economice. Fondul Monetar Internațional a estimat că odată cu încetinierea creșterii economice din principalele entități economice din lume ritmul creșterii economice globale în 2008 va fi redus la 3,7% de la 5%, cât era în 2007. Iar în anul 2009 această cifră se va reduce în continuare.
La începutl anului 2008, economia Chinei și-a menținut ca și în ultimii ani tendința de creștere rapidă. Produsul intern brut realizat în primul trimestru al anului curent a crescut cu peste 10%, iar indicele prețurilor de consum al locuitorilor, cu 8%. Cel din urmă a creat cel mai ridicat nivel din ultimele zece trimestre. Prevenirea inflației și a supraîncălzirii a devenit laitmotivul politicii macroeconomice pentru perioada respectivă. Guvernul chinez a aplicat atunci politică economică și financiară stabilă, măsuri monetare stricte, a mărit în mare măsură investițiile alocate de la bugetul de stat pentru obiective satisfăcând necesitățile de viață ale populației și a restrâns totodată amploarea creditelor.
Odată cu încheierea treptată a inerției de creștere a prețurilor mărfurilor, care a început din 2007, și cu încetinierea creșterii economice la principalele entități economice din lume, precum și reducerea cererilor de export, China a început să resimtă răceala pricinută de furtuna financiară internațională. Sectorul comercial, unul din cei 3 piloni ai economiei chineze a fost afectat în primul rând. Potrivit datelor publicate de Vama Chinei, volumul exporturilor de mărfuri tradiționale în mare cantitate realizat de China în primele 10 luni ale anului curent s-a redus. De exemplu, ritmul creșterii la exportul de confecții chinezești s-a micșorat cu 20%. Economistul Cheng Siwei, fost vicepreședinte al forului legislativ suprem din China, a explicat:
„Încetinierea creșterii economice pricinuite de criza financiară a determinat cu certitudine reducerea exportului produselor noastre, dar și balanța favorabilă țării noastre. Ca urmare, ritmul de creștere a economiei noastre se poate de asemenea reduce. Poate fi în jur de 10% pentru anul curent."
Estimarea făcută de Cheng Siwei a fost probată de date recent publicate de guvernul chinez. Potrivit cifrelor furnizate în octombrie a.c. de Direcția de Stat pentru Statistică a Chinei, PIB realizat de țara noastră în primele 3 trimestre ale anului curent a crescut cu 9,9%, o reducere de 2,3 procente comparativ cu perioada similară a anului trecut.
|