 Criza ipotecară americană a stârnit în 2008 o furtună financiară în întreaga lume. Frământările economice le-au adus multor oameni aminte de marea depresiune economică mondială din ani 30 ai secolului trecut. Cu toate că ambianţa economică exterioară s-a înrăutăţit necontenit şi calamităţile naturale au fost frecvente în acest an în China, economia chineză a trecut încercări duble, fără precedent în urma reglării la timp ale politicii economice. China a organizat cu succes olimpiada de vară 2008 şi a contracarat împreună cu comunitatea internaţională furtuna financiară mondială. 
Criza ipotecară americană, care a început în primăvara anului 2006, a evoluat în 2008 într-una financiară mondială şi se adânceşte cu o viteză accelerată în entităţile economice. Fondul Monetar Internaţional a estimat că odată cu încetinierea creşterii economice din principalele entităţi economice din lume ritmul creşterii economice globale în 2008 va fi redus la 3,7% de la 5%, cât era în 2007. Iar în anul 2009 această cifră se va reduce în continuare.
La începutl anului 2008, economia Chinei şi-a menţinut ca şi în ultimii ani tendinţa de creştere rapidă. Produsul intern brut realizat în primul trimestru al anului curent a crescut cu peste 10%, iar indicele preţurilor de consum al locuitorilor, cu 8%. Cel din urmă a creat cel mai ridicat nivel din ultimele zece trimestre. Prevenirea inflaţiei şi a supraîncălzirii a devenit laitmotivul politicii macroeconomice pentru perioada respectivă. Guvernul chinez a aplicat atunci politică economică şi financiară stabilă, măsuri monetare stricte, a mărit în mare măsură investiţiile alocate de la bugetul de stat pentru obiective satisfăcând necesităţile de viaţă ale populaţiei şi a restrâns totodată amploarea creditelor.
Odată cu încheierea treptată a inerţiei de creştere a preţurilor mărfurilor, care a început din 2007, şi cu încetinierea creşterii economice la principalele entităţi economice din lume, precum şi reducerea cererilor de export, China a început să resimtă răceala pricinută de furtuna financiară internaţională. Sectorul comercial, unul din cei 3 piloni ai economiei chineze a fost afectat în primul rând. Potrivit datelor publicate de Vama Chinei, volumul exporturilor de mărfuri tradiţionale în mare cantitate realizat de China în primele 10 luni ale anului curent s-a redus. De exemplu, ritmul creşterii la exportul de confecţii chinezeşti s-a micşorat cu 20%. Economistul Cheng Siwei, fost vicepreşedinte al forului legislativ suprem din China, a explicat: 
„Încetinierea creşterii economice pricinuite de criza financiară a determinat cu certitudine reducerea exportului produselor noastre, dar şi balanţa favorabilă ţării noastre. Ca urmare, ritmul de creştere a economiei noastre se poate de asemenea reduce. Poate fi în jur de 10% pentru anul curent."
Estimarea făcută de Cheng Siwei a fost probată de date recent publicate de guvernul chinez. Potrivit cifrelor furnizate în octombrie a.c. de Direcţia de Stat pentru Statistică a Chinei, PIB realizat de ţara noastră în primele 3 trimestre ale anului curent a crescut cu 9,9%, o reducere de 2,3 procente comparativ cu perioada similară a anului trecut.
|
