Doamna Jan Berris, vicepreşedintă a Comitetului Naţional pentru Relaţiile dintre SUA şi China, este un martor al transformării din ultimii 30 de ani a Chinei de la autarhie la deschidere. Face parte dintre primii americani care au vizitat R.P. Chineză. A fost martor al mai multor evenimente importante din ultimele 3 decenii, precum vizita în SUA a echipei chineze de tenis de masă şi desfăşurarea diplomaţiei ping-pongului, vizita secretă a lui Henry Kissinger în China, stabilirea relaţiilor diplomatice chino-americane etc. A devenit prietenă bună cu mulţi lideri ai Chinei şi cu chinezi de rând.

În 1971, cu o ocazie oarecare, Jan Berris a primit invitaţia să lucreze la Comitetul Naţional pentru Relaţiile dintre SUA şi China şi să facă pregătiri pentru apropiata vizită a echipei chineze de tenis de masă în Statele Unite. Atunci nu şi-a dat seama că se va ocupa timp de peste 30 de ani de relaţiile americano-chineze.

Doamna Berris a spus că pe vremea aceea multă propagandă privind China era negativă, dar niciodată ea n-a privit cu ochelari de culoare China sau chinezii.

„Nu ţin minte că am fi avut vreo impresie preconcepută asupra chinezilor. Îmi place să comunic cu alţii şi să-mi fac prieteni noi. De aceea nu mi-a fost frică de aşa-numiţii chinezi dintr-o ţară comunistă şi orice lucru din China."

Tocmai datorită unei astfel de concepţii doamna Berris a devenit una dintre personalităţile care au promovat schimburile şi înţelegerea între guvernele şi popoarele celor două ţări pe fundalul istoric al lipsei de cunoaştere reciprocă şi al existenţei discordiei între cele două ţări. Odată cu punerea în aplicare a politicii de reformă şi deschidere în China şi stabilirea relaţiilor diplomatice chino-americane se adâncesc zilnic schimburile bilaterale între autorităţi şi pe linie neguvernamentală. În opinia ei, s-au produs cu adevărat schimbări colosale în cei 30 de ani de reformă şi deschidere.

„E uşor de observat că societatea chineză s-a schimbat mult, devenind mai deschisă şi mai liberă. În comparaţie cu acum 30 de ani, oamenii pot să-şi exprima mai liber ideile. Pentru marea majoritate a chinezilor viaţa devine din ce în ce mai bună."

În calitate de vicepreşedinte al Comitetului Naţional pentru Relaţiile dintre SUA şi China problema care a preocupat-o cel mai mult a fost cum să ajute la aprofundarea schimburilor şi cunoaşterii între guvernele şi popoarele celor două ţări.

„După 30 de ani cred că înţelegerea şi cunoaşterea între ţările noastre trebuie să fie şi mai aprofundate. În prezent mai există o anumită neîncredere şi neînţelegeri între guvernele şi chiar populaţia celor două ţări, fapt pe care nu doresc să-l vadă cei care depun eforturi continue pentru ameliorarea relaţiilor americano-chineze. Este inevitabilă existenţa unor divergenţe între SUA şi China în anumite probleme, dar consider că esenţa soluţiei constă în discuţiile raţionale între cele două părţi şi ascultarea cu o atitudine deschisă a vocii celeilalte părţi."

Doamna Berris a arătat că odată cu deschiderea societăţii chineze, din ce în ce mai mulţi chinezi merg în Statele Unite să studieze, să lucreze sau să locuiască. Pe de altă parte, sunt relativ mai puţini americani care se duc în China pentru studii sau în vizită, ceea ce a dus la situaţia că acum chinezii au o cunoaştere mai bună asupra Statelor Unite decât cea pe care o au americanii despre China. Interlocutoarea noastră şi-a exprimat dorinţa să se amelioreze situaţia pentru ca cele două popoare să poată comunica şi să se cunoască cu adevărat.