Văzând-o în realitate, nu rămâi surprins de eleganţa vestimentaţei pe care o poartă, diferind de imaginea din materialele publicitare. Se îmbracă foarte modern şi are bijuterii asortate. Dar nici chipul atrăgător, nici veşmintele exotice nu reprezintă motivul principal pentru care este în atenţia presei şi publicului. Faima i-au creat-o muzica ei şi dansurile executate pe scenă.

Compozitoarea, textiera şi cântăreaţa de 25 de ani Zhou Peng se impune în cea mai recentă serie de staruri ivite în China. Numele ei de scenă este Sa Dingding şi artista a primit aplauzele fără rezerve ale audienţei când i s-a înmânat anul acesta Premiul pentru Muzica Lumii la categoria Asia-Pacific, conferit de BBC Radio 3. A fost pentru prima dată că premiul a revenit unui interpret din China.

Soprana cu voce enigmatică a adus în atenţia lumii melodii tibetane străvechi, dar nu numai, căci versurile ei sunt scrise şi în chineză, sanscrită, ca şi într-o limbă aproape uitată.

„Nu mă aşteptam nici măcar să fiu nominalizată, necum să câştig premiul", se confesa ea. „Dar când mi-au rostit numele, am simţit că merit."

Sa spune că a fost ambiţia ei dintotdeauna să-şi împărtăşească muzica unei audienţe mai largi.

„Mă bucur pentru acest premiu. Chinezoaică fiind, sunt puternic îndrăgostită de ţara mea şi de cultura ei. Sunt multe tezaure din istoria şi cultura Chinei de care sunt mândră. (...) Sper să pot fi o punte culturală între Occident şi China", spunea artista la Londra în discursul său de acceptare a premiului.

S-a născut într-o familie mixtă. Tatăl ei este chinez din provincia Shandong, mama, din Mongolia Interioară. A avut încă din copilărie un mare interes pentru cultura şi muzica etniilor în mijlocul cărora trăia. În primii 6 ani de viaţă şi-a petrecut verile în stepa mongolă unde „întâi înveţi să cânţi şi apoi să vorbeşti".

„Îi auzeam pe oameni cântând în fiecare zi şi aceasta îmi spunea că muzica înseamnă libertate," îşi aminteşte Sa Dingding.

A învăţat, alături de limba maternă, tibetana, sanscrita şi lahu, o limbă pe cale de dispariţie din sud-vestul ţării. Interesul ei pentru sanscrită şi budism i-a eliberat spiritul creator şi i-a lărgit hotarele compoziţiilor muzicale, aşa cum se poate constata din cântecele sale.

Şi-a urmat părinţii în estul ţării şi apoi în zona centrală a Chinei. S-a stabilit în cele din urmă la Beijing, unde a urmat şi studiile universitare. A fost foarte atrasă de muzica electronică, iar la vârsta de 18 ani era considerată cea mai bună cântăreaţă de muzică dance din ţară.

„Dar pe atunci cântam cântecele altora, care nu exprimau propriile mele simţăminte".

A început să facă uz de instrumentele electronice, dar a învăţat şi să cânte la zheng, străvechi instrument chinezesc, şi a studiat diverse altele utilizate în muzica populară, cum ar fi matouqin, „vioara" mongolă cu cap de cal.

Şi-a dezvoltat propriul stil, lucru vizibil chiar de la primul ei album înregistrat, „Vie".

A oferit numeroase surprize cu textele cântecelor de inspiraţie budistă, unele interpretate în sanscrită. Consideră că budismul este o sursă importantă de inspiraţie pentru cântecele sale, căci zice ea, „mi-a luminat sufletul şi m-a ajutat să mă exprim pe mine".

N-are intenţia să creeze muzică croită după gustul şi tiparele occidentale, ci doreşte să răspândească în lume muzica şi cultura Chinei. Nu vrea să se piardă în societatea prea comercială a zilelor noastre care pune atât de mult preţ pe succesul imediat şi beneficiile instantanee. Crede că muzica este un „mesager cultural" căreia merită să i se dedice. Succes în continuare!

Realizatorul şi prezentatorul Emil Mirasova vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă aşteaptă peste o săptămână la aceeaşi rubrică.