Comisia Europeană a publicat miercuri un plan ambiţios de salvare a economiei reale din UE, costurile implementării măsurilor incluse în plan fiind estimate la 200 miliarde euro, ceea ce reprezintă 1,5% din produsul intern brut al organizaţiei. Analiştii au arătat că întrucât statele UE au situaţii diferite de dezvoltare economică şi suferă în diferite măsuri efectele crizei finaciare, este încă neclar dacă acest plan va fi aprobat sau nu de către membrii UE şi dacă va fi implementat în condiţii bune.

Din cele 200 miliarde de euro incluse în plan, 170 miliarde vor fi asigurate de către statele membre. Restul de 30 miliarde va proveni de la Banca Europeană de Investiţii şi din bugetul uniunii. Nu se precizează suma alocată de fiecare ţară în parte. Planul cere Băncii Centrale Europene să reducă încă o dată rata dobânzii de referinţă şi face apel la guverne să aplice în mod flexibil prevederile Pactului de stabilitate şi creştere în Europa, conform cărora deficitul bugetelor guvernamentale nu trebuie să depăşească 3% din PIB-ul ţărilor respective.

Comisia Europeană a prezentat autorităţilor din ţările membre câteva propuneri, precum majorarea temporară a alocaţiei de şomaj şi prelungirea termenului de acordare a acesteia, diminuarea contribuţiilor sociale ale angajatorilor şi a impozitului pentru angajaţii cu venituri mici, acordarea de credite cu dobânzi mici pentru întreprinderi şi oferirea de garanţii de stat, reducerea temporară a taxei pe valoarea adăugată pentru stimularea consumului. În plus, Comisia Europeană a promis să adopte în martie 2009 noi măsuri de reducere a TVA pentru întreprinderile ce folosesc intensiv forţa de muncă.

Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a declarat miercuri presei că acest plan poate crea într-o perioadă scurtă câteva milioane de noi locuri de muncă.

Guvernele ţărilor membre au adoptat poziţii diferite faţă de plan. Marea Britanie şi Spania au declarat răspicat că-l sprijină. Dar unele state, precum Germania şi Cehia, au refuzat să-şi asume cota de cotizaţie. Cancelaria germană consideră că fiind deja lansat recent un plan de stimulare a economiei în valoare de 50 miliarde de euro, noile alocaţii vor face ca ţările ce încă n-au adoptat măsuri să obţină prea mult profit. Iar Cehia, ce este puţin afectată de şocurile financiare, nu doreşte să ofere prea mulţi bani pentru ajutarea altor ţări. Polonia a declarat că preferă alte măsuri de relansare a economiei, cum ar fi reducerea altor taxe şi a deficitului bugetar.

Comisia Europeană speră că acest plan va reprezenta un cadru unitar de coordonare a acţiunilor membrilor şi va evita perturbarea reciprocă a diferitelor state în contracarea crizei financiare. Analiştii consideră că planul de salvare a pieţei financiare recent elaborate a obţinut prea puţine rezultate. Restrângerea creditelor a făcut ca criza financiară să se răspândească repede în economia reală. Iar stagnarea economiei reale a afectat piaţa muncii şi consumul. Cererea internă redusă accelerează declinul economiei reale.

Se informează că reuniunea de iarnă la vârf a UE va examina planul prezentat. Piaţa aşteaptă măsuri eificiente ca să reziste la îngheţul determinat de frământările financiare.