Sectorul bancar din China este influenţat de criza financiară globală, dar nu a suferit de un şoc putenic. Yi Gang, viceguvernator al Băncii Poporului din China, a arătat că în momentul de faţă sunt suficiente lichidităţile pentru sistemul financiar din ţara noastră, menţinându-se un echilibru între intrările şi ieşirile de capital. El a subliniat că Banca Poporului din China va acorda o atenţie sporită monitorizării circulaţiei de capital şi va îmbunătăţi managementul investiţiilor şi al facilităţilor pentru schimburi comerciale. Yi Gang a afirmat că odată cu aplicarea unei politici monetare relaxate şi emiterea de mai multe credite se vor atenua greutăţile întâmpinate de numeroase întreprinderi mijlocii şi mici la plăţi.

Li Yang, directorul Institutului de Cercetare Financiară de pe lângă Academia Chineză de Ştiinţe Sociale, consideră că deşi şocul direct dat sistemului financiar din China nu este mare, trebuie să tragem învăţăminte din această criză şi să susţinem cu consecvenţă principiul că instituţiile bancare servesc economia reală, evitând expansiunea excesivă a sectorului bancar. El a arătat:

„În primul rând vreau să spun că băncile de investiţii sunt bune. Problema este că în ultimii ani acestea s-au transformat în fonduri de hedging şi au jucat la bursă în numele clienţilor şi chiar cu hârtiile proprii de valoare. Nu trebuie să învăţăm din experienţa lor. Apoi trebuie să întărim controlul riscurilor bancare şi să menţinem un echilibru între colectarea directă şi indirectă de fonduri."

Ritmul de creştere a economiei chineze s-a încetinit după luna septembrie în urma crizei financiare mondiale. Guvernul chinez a adoptat prompt o politică financiară activă şi o politică monetară relaxată şi a elaborat 10 măsuri importante de creştere a consumului intern, elaborând un plan de stimulare a economiei naţionale cu investiţii de 4 bilioane de yuani. Măsurile au dat expresie hotărârii şi încrederii guvernului chinez să menţină creşterea economiei naţionale.

În legătură cu măsurile adoptate de guvernul ţării noastre, vicepreşedintele Băncii Mondiale, Lin Yifu, aprecia că ele constituie cea mai mare contribuţie pe care China a adus-o în această perioadă deosebită pentru economia mondială.

Cele 10 măsuri adoptate de guvernul chinez acordă o atenţie specială îmbunătăţirii nivelului de trai al populaţiei şi lucrărilor de construcţie pentru infrastructură şi mediul înconjurător. Ministrul adjunct al finanţelor din China, Wang Jun, a arătat:

„Aplicarea în ţara noastră a politicii de creştere a consumului intern va produce o influenţă foarte favorabilă asupra ţărilor în curs de dezvoltare, mai ales a unor ţări exportatoare de materii prime. Reglementarea TVA şi retehnologizarea întreprinderilor ajută la creşterea substanţială a importurilor de tehnici înalte."

Guvernul chinez a anunţat că va aboli sau va coborî de la 1 decembrie tarifele de export la laminate de oţel, produse chimice şi cereale. Această hotărâre este un semn de menţinere a creşterii exporturilor. Economistul chinez Fan Gang consideră că perspectiva exporturilor chinezeşti nu este pesimistă.

„Când se iveşte o criză majoră şi când veniturile se reduc, oameni nu mai cumpără obiecte de lux şi au nevoie în schimb de obiecte de uz curent şi de valoare mică. China este tocmai producătoarea acestora."

Preşedintele Hu Jintao a declarat la summitul G-20 că economia chineză este afectată de criza financiară mondială. Guvernul ţării a reglat prompt politica financiară şi a întărit controlul macroeconomic, acţionând pentru menţinerea tendinţei de dezvoltare constantă a economiei naţionale. Dezvoltarea stabilă şi relativ rapidă a economiei chineze constituie o contribuţie importantă la menţinerea stabilităţii sectorului bancar internaţional şi stimularea dezvoltării economiei lumii.