A 63-a Adunare Generală a Naţiunilor Unite a organizat joi la New York o reuniune extraordinară în care reprezentanţi şi economişti renumiţi din diferite state au discutat cum să se răspundă actualei crize financiare, ajungând la concluzia că trebuie reformat sistemul financiar internaţional.

Miguel d'Escoto Brockman, preşedintele actualei Adunări, a arătat că numai printr-o asemenea reformă va fi restabilită încrederea investitorilor. El este de părere că comunitatea internaţională are responsabilitatea şi prilejul să discute măsurile pe termen mai lung şi nu trebuie să le examineze doar pe cele pe termen scurt, cum sunt modalităţile de protejare a băncilor, stabilizare a pieţei creditelor şi atragere a investiţiilor.

Brockman a subliniat că actualul sistem financiar internaţional nu poate reflecta globalizarea şi interdependenţa din economia mondială, adăugând că instituirea prin proceduri democratice a unui sistem la care pot participa toate ţările reprezintă singura soluţie pentru depăşirea acestor şocuri financare.

Joseph Stiglitz, laureatul premiului Nobel pentru economie, fost economist şef al Băncii Mondiale, a pus în evidenţă câteva principii pentru contracararea acestei crizei financiare, şi anume: asigurarea echităţii şi solidarităţii sociale, întărirea colaborării în cadrul comunităţii internaţionale, menţinerea echilibrului necesar între administraţie şi piaţă şi promovarea democraţiei şi transparenţei în întregul proces de instituire a noului sistem financiar mondial.

Stiglitz a acuzat administraţia americană şi guvernele altor state că au elaborat unele politici greşite. Potrivit acestora băncile au fost lăsate să se extindă în voie şi fără discernământ până când au ajuns la riscul de prăbuşire, dacă nu le vor salva guvernele. Iar întreaga lume este nevoită să sufere împreună cu aceste ţări efectele negative ale unor asemenea greşeli.

Economistul menţionat a arătat că sistemul financiar internaţional existent nu favorizează entităţile economice nou dezvoltate, deoarece le lipseşte în unele cazuri de dreptul deplin la cuvânt în luarea de decizii importante. De aceea, o asemenea situaţie trebuie schimbată. El a propus ca politica privind sistemul financiar internaţional să se elaboreze în viitor în cadrul unui organism internaţional mai reprezentativ şi legal pe plan politc, cum este ONU.

Participanţii la conferinţă şi-au prezentat opiniile privind modul de optimizare a actualului sistem financiar internaţional şi de desfăşurare a colaborării multilaterale. Delegatul Franţei a arătat în calitate de reprezentant al UE că este necesară instituirea unui nou sistem internaţional de supraveghere a pieţei financiare, la care fiecare ţară afectată de criza financiară poate participa şi-şi asuma responsabilitatea.

Reprezentantul statului Antigua şi Barbuda a ţinut o cuvântare reprezentând Grupul celor 77 şi China, relevând că în timp ce caută soluţii pentru actuala criză, statele trebuie să acorde atenţie şi salvării economiei mondiale, aflate în impas.

Experţii şi reprezentanţii din numeroase ţări s-au arătat nemulţumiţi de actualul sistem de supraveghere a pieţei financiare. Cei din ţările în curs de dezvoltare au solicitat înfiinţarea unei noi platforme ce poate sprijini dezvoltarea ţărilor lor. Mulţi delegaţi au susţinut că ONU trebuie să răspundă de instituirea noului sistem financiar internaţional.

În plus, participanţii au tras concluzia comuncă potrivit căreia experţii ce se ocupă de rezolvarea problemelor din economia mondială nu trebuie să fie doar profesorii de la câteva universităţi renumite, ci trebuie să provină şi din diferite alte ţări, cum ar fi China, India, Mexic, Coreea de Sud, Brazilia, Argentina ş.a. Ca atare, trebuie ascultate părerile experţilor din mai multe state pentru depăşirea crizei financiare cu care se confruntă întreaga lume.