Reuniunea de toamnă la vârf a UE s-a încheiat joi după-amiază la Bruxelles. Liderii din 27 de ţări membre au convenit să facă faţă în comun actualei crize bizuindu-se pe planul de acţiuni adoptat la 12 octombrie la summitul Zonei Euro. Participanţii şi-au prezentat la conferinţă concepţia despre criză şi şi-au etalat pentru prima dată solidaritatea în faţa crizei globale, fapt care reflectă că guvernele din UE cred şi mai mult în competenţa integrală a organizaţiei în depăşirea unei crize.

După izbucnirea crizei financiare membrii Uniunii au adoptat imediat măsuri proprii de răspuns. Totuşi acestea au dat rezultate foarte limitate. Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a arătat înainte de reuniune că acţiunile unilaterale adoptate de orice ţară vor prejudicia interesele de ansamblu ale UE. În declaraţia dată publicităţii după conferinţă de ţara care deţine preşedinţia se arată că liderii UE au convenit să elaboreze proiecte de stimulare a creşterii economiei şi a numărului locurilor de muncă şi să acţioneze coordonat pentru ca sistemul financiar să poată funcţiona din nou bine. Declaraţia face apel la întărirea supravegherii instituţiilor financiare, mai ales a firmelor transnaţionale, propunând ca responsabilii departamentelor de resort din statele membre să se întrunească o dată pe lună într-o conferinţă ca să schimbe reciproc informaţiile de care dispune fiecare.

Liderii UE şi-au întors privirile asupra întregii comunităţii internaţionale. Preşdintele Franţei, Nicolas Sarkozy, a spus că trebuie întreprinsă o mare reformă a actualului sistem financiar internaţional ca să se prevină repetarea unei asemenea crize. El s-a pronunţat pentru convocarea în acest an a unui summit mondial pentru aplicarea reformei şi instituirea unei noi ordini financiare internaţionale. Sarkozy a remarcat că odată cu adâncirea crizei financiare, riscă să apară şi criza economică. Pentru prevenirea extinderii declinului economic, declaraţia solicită Comisiei Europene să adopte în acest an măsuri adecvate de ridicare a competitivităţii întreprinderilor Uniunii.

O altă temă importantă în atenţia reuniunii a fost dezbaterea pachetului de programe de răspuns la problemele energiei şi ale schimbării climatului. Potrivit unei relatări, chiar în prima zi a conferinţei, din cauza opoziţiei Italiei şi Poloniei, elaborarea planului UE de economisire a energiei şi reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră s-a confruntat cu dificultăţi. UE a promis în martie 2007 că emisiile de gaze cu efect de seră ale UE se vor reduce până în 2020 cu 20% în comparaţie cu 1990. Premierul italian, Silvio Berlusconi, este de părere că aplicarea acestui plan va ridica costul creşterii economice din statele membre, deja grav afectate de criza financiară. În declaraţie, liderii UE cer guvernului francez şi Comisiei Europene să întocmească în următoarele câteva săptămâni un document ce corespunde situaţiei membrilor UE. În declaraţie s-a exprimat încredere că se va ajunge în ianuarie 2009 la un pachet de programe privind energia şi schimbările din climă.

Problemele legate de criza integrării europene în problema Tratatului de la Lisabona şi de relaţiile dintre UE şi Rusia n-au fost dicutate detaliat şi vor fi amânate pentru summitul de iarnă al Uniunii. Analiştii consideră că concepţia despre criză a liderilor din UE va face ca guvernele statelor membre să ia mai mult în considerare interesele de ansamblu ale organizaţiei când depun eforturi pentru rezolvarea problemelor ivite. Însă în unele relatări Comisia Europeană este acuzată de lipsă de putere în faţa crizei financiare. Oricum UE, acest vas uriaş nu poate merge în direcţia corectă decât dacă toţi membrii „vâslesc" la fel. Chiar dacă se va reuşi ferirea stâncii submarine reprezentată de criza financiară, furtunile din viitor vor constitui noi încercări pentru îndrăzneala şi înţepciunea politică a liderilor statelor membre ale organizaţiei.