1. fereastră de lansare

Fereastra de lansare se referă la intervalul care permite lansarea rachetelor. Aceasta este de trei tipuri: fereastra de lansare pentru o zi, o lună sau un an. Ferestrele de lansare sunt stabilite conform misiunilor spaţiale şi condiţiilor necesare pentru lansare.

2. reţea de măsurare spaţială

Reţeaua de măsurare spaţială este sistemul care urmăreşte şi măsoară situaţia zborului aparatelor spaţiale şi controlează situaţia de mişcare şi de funcţionare a acestora. De obicei reţeaua este alcătuită din centrul de comandă şi unele staţii pentru măsurarea spaţială (inclusiv nave şi avioane pentru măsurare).

3. plimbare cosmică

Plimbarea cosmică înseamnă activitatea astronauţilor ieşiţi din navele cosmice în spaţiul exterior (inclusiv pe suprafaţa Lunii sau a planetei Marte) pentru a îndeplini diferite sarcini, cum ar fi repararea şi montarea staţiilor spaţiale, lansarea sau recuperarea sateliţilor, desfăşurarea experimentelor spaţiale, construirea unei baze cosmice etc.

4.primul om care a pus piciorul pe Lună

Americanul Neil Armstrong este primul om care a păşit pe Lună. El a aselenizat la 20 iulie 1969 cu nava Apollo 11. A stat pe Astrul Nopţii 2 ore şi 31 de minute.

4. primul cosmonaut care a ieşit în cosmos

Alexei Leonov, cosmonaut din fosta URSS, este recunoscut drept primul om care a făcut o ieşire individuală în cosmos. El a făcut la 18 martie 1965 prima „plimbare cosmică" şi s-a întors în nava spaţială după 12 minute de şedere în cosmos.

Titlul de campion mondial la „plimbări spaţiale" aparţine cosmonautului rus Anatoli Soloviev, cu 77 de ore şi 41 de minute petrecute în timpul a 16 ieşiri din nave în cosmos.

5. prima femeie care a făcut o plimbare cosmică

Cosmonauta sovietică Svetlana Saviţkaia a fost prima femeie care a făcut o „plimbare cosmică". A ieşit la 25 iulie 1984 din staţia spaţială sovietică „Saliut" şi a stat în cosmos 3 ore şi 35 de minute. Până în prezent 9 femei au făcut în total 22 de ieşiri în cosmos din nave.

6. staţia spaţială Saliut

Fosta URSS a lansat 7 staţii spaţiale numite Saliut. Prima a fost lansată în 1971, marcând startul unei noi etape a călătoriei în cosmos. Saliut 1 a fost alcătuită din modulul orbital, modulul de serviciu şi cel de conectare, putând găzdui 6 astronauţi. Staţia a fost echipată cu diverse echipamente pentru experimente, fotografiat şi filmare. A funcţionat 6 luni în cosmos, timp în care s-a conectat pe rând cu două nave spaţiale. După îndeplinirea sarcinii s-a prăbuşit în octombrie 1971 deasupra Pacificului.

7. staţia spaţială Mir

Fosta URSS a lansat în 1986 staţia spaţială Mir. A fost prima staţie spaţială permanentă cu structura modulară. Ca rezultat, fosta „garsonieră" s-a transformat în „apartament", iar spaţiul de mişcare a astronauţilor s-a extins. Mir avea 13,13 m lungime şi o greutate de 21 t. Avea 3 module şi 6 sisteme de conectare, aşa încât se puteau adăuga 4 module şi simultan staţia putea fi conectată cu o navă cosmică cu echipaj uman şi cu una pentru transportarea obiectelor. Astronauţii de pe Mir au făcut cercetări ştiinţifice în astrofizică, biomedicină, explorarea resurselor de pe Pământ ş.a.

8. laboratorul Skylab

Skylab, prima staţie spaţială americană a fost lansată cu succes pe o orbită în jurul Pământului la 14 mai 1973. Avea o lungime de 36 m, oferind 360 mc pentru activităţi. În perioada zborului acesteia astronauţii au făcut peste 270 de experimente, au făcut numeroase fotografii ale activităţilor solare şi ale suprafeţei Terrei, şi au cercetat fenomenele apărute în corpul uman în condiţii cosmice.

9. staţia spaţială internaţională

Guvernul american a propus în 1984 construirea staţiei staţiale internaţionale. Agenţia Spaţială Europeană, Japonia, Canada şi alte ţări s-au implicat în 1988 în acest program botezat „Freedom". Din cauza restricţiilor politice, economice şi tehnice, opoziţia la acest program a fost puternică. Ulterior Rusia a fost invitată să participe la la un proiect revăzut, bazat pe planurile staţiei Freedom şi ale staţiei ruseşti Mir 2. Proiectul a fost rebotezat „Alpha", adică actuala staţie spaţială internaţională.