După aprobarea în cadrul summitului grupului Euro a planului de acţiune pentru finanţarea sectorului bancar european, statele incluse în Zona Euro au dat luni publicităţii măsurile lor pentru salvarea propriilor pieţe financiare. Fonduri de peste 1.000 miliarde euro vor asigura o nouă vitalitate pieţei financiare europene şi mondiale.

Potrivit planului de salvare a pieţei financiare adoptat la Paris duminică de către liderii celor 15 state membre ale Zonei Euro, guvernul german a publicat luni un plan în acest scop în valoare de 480 miliarde euro, iar Franţa va aloca 360 miliarde pentru consolidarea încrederii pieţei. În acelaşi timp Olanda va oferi sistemului bancar 20 milioane de euro ca garanţii pentru credite. Australia şi Spania vor oferi fiecare ajutoare de 10 milioane euro în acelaşi scop. Guvernul italian va aloca 4 milioane euro, iar cel portughez, 2 milioane euro.

În afară de ţările din Zona Euro, Marea Britanie a anunţat alocarea unui fond de 37 miliarde lire sterline pentru finanţarea a două bănci britanice. Astfel suma totală a fondurilor pentru salvarea pieţei financiare alocate de ţările europene va depăşi 1.500 miliarde euro.

Odată cu extinderea crizei financiare în Europa statele europene au adoptat măsuri proprii independente. Deşi s-au alocat fonduri masive, s-au obţinut rezultate modeste în ce priveşte restabilirea încrederii investitorilor. Preşdintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a făcut în repetate rânduri apel la toate guvernele europene să-şi coordoneze acţiunile în faţa crizei financiare globale.

În aceeaşi zi, după anunţarea planurilor de salvare a pieţei financiare de către ţările europene, s-a înregistrat o creştere la deschiderea celor trei mari burse ale Europei. Bursele americane au crescut şi ele puternic în ziua respectivă. De menţionat că analiştii consideră că creşterea temporară a pieţei bursiere mondiale este datorată unor măsuri luate recent de toate ţările lumii pentru rezolvarea crizei ipotecare. Deşi planul de acţiune al ţărilor Zonei Euro a exercitat o influenţă pozitivă pentru consolidarea încrederii în pieţa financiară, trebuie să aşteptăm ca să vedem dacă acesta poate stopa într-o măsură importantă criza financiară tot mai serioasă şi tulburările de pe piaţa bursieră.

Unele date statistice arată că săptămâna trecută s-au înregistrat pe piaţa bursieră a lumii pierderi de 6.000 miliarde dolari americani, iar suma pierdută de la începutul anului acestuia până în prezent a ajuns la 27.000 miliarde de dolari. Analiştii consideră că există o instabilitate privind restabilirea cu ajutorul planului amintit a încrederii investitorilor în piaţa financiară. Pierderile investitorilor sunt reale, iar acţiunea de salvare a pieţei financiare efectuată de guvernele europene reprezintă doar o dovadă de hotărâre a ţărilor respective în faţa crizei economice. De fapt, UE doreşte ca problemele legate de instituţiile financiare să nu afecteze şi entităţile economice.

Purtătoarea de cuvânt a comisarului european pentru afaceri economice şi monetare, Joaquin Almunia, a afirmat luni că deficitul bugetar public în ţările europene s-ar putea accentua din cauza încetinirii ritmului de creştere a economiei şi a reducerii veniturilor fiscale, mai ales a sporirii fodurilor alocate pentru salvarea sistemului bancar, ceea ce va deveni o mare povară pentru dezvoltarea economiei europene. Nicolas Sarkozy, preşedintele în exerciţiu al UE, a afirmat luni după anunţarea planului de salvare a pieţei financiare franceze că încă n-a sosit cea mai mare criză.

Se vor purta noi discuţii privind criza financiară la summitul de toamnă al UE, care va avea loc la Bruxelles la 15 octombrie.

Piaţa aşteaptă acţiunile concrete după anunţarea planului UE.