Puternicul seism la 12 mai de la Wenchuan reprezintă mişcarea telurică ce a afectat cea mai largă suprafaţă din ţară de la proclamarea R.P. Chineze în 1949. În afară de Sichuan, mai multe provincii din vestul Chinei au fost afectate în diferite măsuri. Numărul deceselor a depăşit 60.000, iar pierderile economice directe trec de 200 miliarde de yuani.

Conform informaţiilor publicate de Comitetul de Stat pentru Dezvoltare şi Reformă şi Banca Poporului din China – banca centrală a ţării, cu toate că economia din zonele afectate a fost grav afectată de cutremur, iar producţia agricolă şi cea industrială, precum şi viaţa coditiană din aceste locuri au fost serios influenţate, zonele calamitate aflându-se în regiuni muntoase, ponderea economică a acestora în economia naţională este foarte mică. Deci pierderile economice de acolo nu pot schimba fundamental situaţia dezvoltării economiei la nivel „macro".

Mu Hong, vicepreşedintele Comitetul de Stat pentru Dezvoltare şi Reformă, a spus că pierderile în urma seismului sunt uriaşe. Dar influenţa lor asupra produsului intern brut este limitată.

„Suntem convinşi că în ciuda influenţei foarte mari a seismului asupra întregii provincii Sichuan, procentul din cel naţional al produsului interen brut din această provincie este mic. El reprezintă circa 4% din produsul naţional, iar cel al zonelor grav afectate, doar ceva peste o miime. Deci noi considerăm că influenţa există, dar este limitată."

Yi Xianrong, cercetător la Institutul de Cercetări Financiare de pe lângă Academia Chineză de Ştiinţe Sociale a opinat că cu ajutorul financiar imens acordat de guvernul central de la bugetul de stat, căile rutiere, amenajările publice din oraşe şi locuinţele vor fi treptat refăcute într-un anumit timp la nivelul anterior cutremurului. Este foarte probabil că investiţiile alocate de guvernul central vor stimula creşterea produsului intern brut.

„În cursul reconstrucţiei, după alocarea unor fonduri mari, economia locală va fi stimulată şi cu certitudine va creşte rapid."

Încrederea investitorilor străini faţă de provincia Sichuan nu este prejudiciată. Potrivit unui sondaj al Comisiei de Promovare a Investiţilor din Chengdu desfăşurat în peste 1000 de întreprinderi cu capital străin, circa 80% din acestea îşi reluaseră producţia la 10 zile după cutremurul din 12 mai. Peste 80% din cele 130 de întreprinderi şi firme încluse în primele 500 din lume şi-au reînceput activitatea industrială normală şi afacerile.

William Gan Kian Hock, directorul general al companiei singaporeze NCSI (Chengdu) Co.Ltd, a relevat:

„Noi le-am spus clienţilor de peste hoatare şi conducerii noastre de la sediul general al companiei că oraşul Chengdu nu este afectat grav şi viaţa cotidiană a revenit deja la normal. Alimentarea cu apă potabilă, curentul electric, funcţionarea reţelelor electronice, a telecomunicaţilor, precum şi aeroportul la Chengdu n-au fost afectate."

Din cauza spaţiului limitat ne oprim astăzi aici. Vom continua lunea viitoare pe aceeşi temă. Deci la revedere, pe lunea viitoare.

Stimaţi ascultători, în ediţia de astăzi a rubricii Meridian economic veţi afla date despre evoluţia economiei chineze după puternicul cutremur de pământ de la 12 mai din provincia Sichuan.

Cum evoluează economia chineză după cutremurul din Sichuan

Stimaţi ascultători lunea trecută v-am prezentat prima partea a articolului intitulat „evoluţia economiei chineze după puternicul cutremur din 12 mai în provincia Sichuan". Astăzi continuăm pe această temă.

După cel mai mare cutremur de la proclamarea R.P. Chineze, încrederea investitorilor străini în capacităţile provinciei Sichuan a rămas nezdruncinată.

William Gan Kian Hock, directorul general al companiei singaporeze NCSI (Chengdu) Co. Ltd, a relevat:

„Noi le-am spus clienţilor de peste hotare şi conducerii noastre de la sediul general al companiei că oraşul Chengdu nu este afectat grav şi viaţa cotidiană a revenit deja la normal. Alimentarea cu apă potabilă, curentul electric, funcţionarea reţelelor electrice, de telecomunicaţii, precum şi aeroportul la Chengdu n-au fost afectate."

Alfred Ling, vicepreşedinte al filialei din China a companiei de comunicaţii Ericsson Co. Ltd, are mare încredere în perspectivele dezvoltării firmei sale.

„Oraşul Chengdu nu s-a schimbat. Economia de aici evoluează sănătos. Forţa de muncă de aici are ca şi în trecut putere competitivă. Este adevărat că în provincia Sichuan a avut loc un cutremur puternic. Dar eu cred că reconstrucţia va aduce mai multe ocazii."

Cât priveşte exportul, datorită faptului că Sichuan nu este o importantă bază de export pentru ţară, comerţul exterior în ansamblu nu va fi afectat în mare măsură. Institutul de Cercetări Financiare de pe lângă banca centrală a Chinei consideră că ţara noastră este o mare entitate economică. Cererea interioară în ţară are o semnificaţie decisivă pentru creşterea economiei naţionale. Chiar încetinirea cererii din exterior nu va afecta creşterea în viitor a economiei.

Referindu-se la consum, în prezent piaţa chineză este alimentată suficient şi capacitatea de consum este în creştere. Nu puţini specialişti în domeniu consideră că reconstrucţia de după cutremur va stimula consumul de produse şi materiale de construcţie pe piaţa internă.

În perioada reconstrucţiei vor creşte cu certitudine preţurile materialelor de construcţie. Atunci va apărea o problemă spinoasă potrivit căreia, pe de o parte, guvernul a mărit investiţiile pentru reconstrucţia postcutremur şi va relaxa controlul în acordarea creditelor, iar pe de altă parte, cutremurul a pricinuit creşterea preţurilor produselor minerale utilizate şi ale metalelor, precum şi a salariilor. Toate acestea din urmă vor spori probabil presiunea inflaţionistă. Ji Min, funcţionar superior la Banca Poporului din China a analizat această problemă, arătând că politica monetară chineză trebuie să rămână în continuare austeră.

„Principala sarcină a macrocontrolului constă continuu în prevenirea transformării fenomenului din creştere structurală a preţurilor în accentuare a inflaţiei. Noi trebuie să susţinem în continuare prin macrocontrol politica monetară de austeritate."

Potrivit datelor statistice de după cutremur, pe lângă cele peste 40 de miliarde de yuani destinaţi înlăturării efectelor seismului, guvernul central a alocat de la bugetul de stat câteva zeci de miliarde de yuani pentru zonele calamitate şi a instituit un fond de reconstrucţie după cutremur. Banii aceştia vor stimula cererea internă de produse consumatoare şi investiţionale şi vor stimula eficient creşterea producţiei industriale şi a investiţiilor pentru următoarele 6 luni ale anului în care ne aflăm.

Cu aceasta, stimaţi ascultători, am încheiat ediţia de astăzi a rubricii Meridian economic. Realizatoarea şi prezentatoarea Chen vă mulţumeşte pentru atenţie.

Stimaţi ascultători, în ediţia de astăzi a rubricii Meridian economic veţi afla despre evoluţia economiei chineze după puternicul cutremur de pământ de la 12 mai din provincia Sichuan.