Dragi ascultători, în cadrul emisiunii noastre de astăzi o să vorbim despre Zhongqiu jie, cunoscută sub numele de Sărbătoarea Mijlocului de toamnă sau Sărbătoarea lunii.

Această sărbătoare cade în a 15-a zi din a 8-a lună a calendarului tradiţional chinezesc. În calendarul solar însă, aceasta va fi pe data de 25 a lunii septembrie.

Festivalul are o îndelungată istorie. În China antică, împăraţii aveau obiceiul de a oferi primăvara ofrande Soarelui, iar pe timp de toamnă, Lunii. Unele cărţi de istorie din perioada Zhou folosesc pentru a descrie sărbătoarea cuvântul de ,,mijloc de toamnă." Sărbătoarea a devenit un obicei comun mult mai târziu, când aristocraţii şi oamenii de litere au contribuit la extinderea acestuia printre oamenii de rând.

În ziua respectivă, aceştia se bucurau de luna plină, o admirau şi îşi exprimau sentimentele şi gândurile privind-o.

Prin dinastia Tang (618-907) a fost fixat obiceiul de a sărbători mijlocul toamnei, iar în dinastia Song (960-1279) a devenit şi mai popular.

În dinastiile Ming şi Qing, aceasta a devenit o sărbătoare majoră din China, precum Sărbătoarea primăverii, care marchează Anul Nou la chinezi.

Există şi căteva poveşti legate de existenţa acestei sărbători. Se spune că în antichitatea îndepărtată răsăreau pe cer 10 sori care pârjoleau toate recoltele cu dogoarea lor şi oamenii nu mai aveau ce manca. Un erou pe nume Hou Yi s-a îngrijorat şi el din această pricină. A urcat apoi pe muntele Kunlun, şi-a pus toată forţa în arcul încordat şi a doborât la pământ unul după altul 9 din cei 10 sori. Doar unul a rămas pe cer care să aibă grijă de ritmul naturii şi de viaţa oamenilor. Din aceast motiv a fost respectat şi iubit de mulţi oameni, iar unii au venit la el ca să înveţe artele marţiale. Un oarecare, pe nume Peng Meng, stătea însă la pândă.

Hou Yi avea o soţie frumoasă şi bună la inimă pe care o chema Chang E.

Într-o zi, când Hou Yi se îndrepta spre muntele Kunlun pentru a face o scurtă vizită prietenilor săi, s-a întâlnit întâmplător cu Wangmu, Împărăteasa Raiului, care trecea şi ea pe-acolo. Wangmu i-a arătat lui Hou Yi o sticluţă cu un elixir despre care se zicea că, dacă îl bei, te ridici imediat la cer şi devii nemuritor. Hou Yi însă nu voia să se despartă de soţia lui, aşa că el i-a dat sticluţa cu elixir soţiei sale ca s-o păstreze. Ea a ascuns sticluţa într-o cutie pe care o ţinea pe măsuţa de toaletă, dar s-a întâmplat ca în acel moment să fie văzută de Peng Meng.

Într-una din zile, când Hou Yi a plecat la vânătoare cu prietenii săi, Peng Meng a intrat în casă şi a ameninţat-o cu sabia pe Chang E ca să-i dea elixirul. Chang E, ştiind că nu-l poate înfrâge pe Peng Meng, când a ajuns la cutia în care pusese elixirul, a deschis brusc sticluţa şi a băut conţinutul. Imediat ea s-a ridicat de la pământ, a ieşit pe fereastră şi a zburat la ceruri. Peng Meng însă a fugit.

Când Hou Yi s-a întors seara acasă, slujnica i-a povestit despre cele întâmplate. Cuprins de amărăciune, Hou Yi s-a uitat pe cer şi şi-a strigat soţia. Surprins, a văzut că în acea noapte luna era foarte clară şi stălucitoare, iar în ea apărea o umbră care arăta ca soţia lui.El a încercat din toate puterile să alerge după ea, dar cu cât se apropia cu atât luna se depărta, şi când el se retrăgea, şi luna venea înapoi. Aşa că Hou Yi nu a putut prinde luna deloc.

Gândindu-se zi şi noapte la soţia sa, Hou Yi a aranjat în spatele grădinii, într-un loc unde îi plăcea lui Chang E să-şi petreacă timpul, o masă pe care să ardă tămâie, şi pe care a aşezat bomboane şi alte fructe proaspete preferate de soţia sa. În felul ăsta, Hou Yi ţinea un ritual în amintirea lui Chang E, acum aflată în palatul Lunii.

După ce şi ceilalţi oameni au aflat că Chang E fusese transformată într-o fiinţă celestă, ei au aranjat o masă de ars tămâie sub luna plină şi s-au rugat apoi pentru pacea şi norocul bunei Chang E. Din acel moment, s-a format obiceiul ca oamenii să venereze luna.

În funcţie de loc, oamenii urmează diferite obiceiuri, dar toţi işi exprimă aceleaşi sentimente, şi anume dragostea şi dorinţa pentru o viaţă mai bună. În zilele noastre se obişnuieşte ca în acea zi oamenii să se bucure de luna plină de pe cer şi să mănânce prăjitura lunii.

În fiecare zi de 15 din calendarul lunar, luna este foarte mare, rotundă şi foarte strălucitoare. Oamenii au mai ales această zi pentru sărbătorirea lunii şi datorită sezonului când toate recoltele şi fructele sunt coapte, iar vremea este foarte plăcută. În timpul Sărbătorii mijlocului de toamnă, toţi membrii familiei sau prietenii se intâlnesc afară, unde au aşezat dinainte mâncare pe mese şi se uită în sus la cer povestindu-şi unii altora despre viaţă.

Dragi ascultători, prezentatorul şi realizatorul emisiunii, Florian Mihalache, vă mulţumeşte pentru atenţie, la revedere!