Barul Song

Prezentatoare: Un festival culinar românesc la Beijing.

Bucătar: Am avut multe preparate româneşti, am făcut sarmale, chifteluţe, piftie de porc. Ca desert, am făcut mucenici...

Managerul barului Song: Mi-a plăcut în mod special desertul...

Bucătar: În următorele zile voi pregăti preparate specifice chinezeşti pe care le-am învăţat aici.

Prezentatoare: Vă invităm să trăim împreună serile fierbinţi de vară cu gastronomia şi muzica românească, în al 3-lea reportaj despre Săptămâna Românească la Beijing.

Bucatarul Stefan Bercea

Chu(C): Bună seara, dragi prieteni! Am convingerea că numele felurilor de mâncare menţionate vă sunt foarte familiare, dar pentru chinezi, acestea sunt cu totul exotice.

Wu(W): Aşa este. De fapt, a fost odată un restaurant cu specific românesc la Beijing care, din păcate, s-a închis acum câţiva ani. Cu ocazia Săptămânii Româneşti la Beijing, mâncărurile româneşti revin însă, spre deliciul mâncăcioşilor beijinghezi, odată cu doi maeştri bucătari români din Transilvania. Să mergem la barul Song, acolo unde se organizează mai multe acţiuni de promovare şi să aflăm ce pregătesc bucătarii.

C: Colega noastră, Zhang Xue l-a surprins pe domnul Ştefan Bercea în bucătărie preparând un desert.

„Fiul meu chiar acum pregăteşte un desert care se numeşte „mere în pijama." Desertul constă din mere, rondele de mere prăjite într-o compoziţie cu aluat, cu bere. Acestea se servesc cu sos de vanilie şi îngheţată. Este un preparat specific de la noi, din Transilvania. Am venit aici prin Asociaţia Bucătarilor din România, al cărei vicepreşedinte sunt."

Un alt bucatar roman preparand mancarea

C: Zhang Xue a mai aflat că lumea era destul de încântată de delicatesele româneşti.

„Am avut chiar din seara de deschidere mulţi oameni încântaţi. Am avut multe preparate româneşti, am făcut sarmale, chifteluţe, piftie de porc. Ca desert, am făcut mucenici. Am avut clienţii care au servit la card. Au fost mulţi români care sunt aici de mai mulţi ani. Bine că sunt şi clienţi din Beijing care au fost încântaţi de mititei, de ciorba de peşte."

C: O fată care servea masa la bar ne mărturisea că a fost impresionată de bucătăria românească.

„Mi-au plăcut sarmalele, ciorba de peşte şi piftia de porc. Piftia românească este făcută din ciolan de porc şi este specifică."

C: Managerul barului ne-a spus:

„Cred că bucătăria românească este una specifică europeană şi mi-a plăcut în mod special desertul."

Cvartetul Arcadia din Cluj

C: Domnul Bercea are şi el o impresie destul de bună despre colaborarea sa cu colegii chinezi.

„Am fost surprins de bucătăria unde lucrez aici, de personalul de aici şi de băieţii care sunt foarte simpatici şi ne-au fost de ajutor. I-am învăţat să facă sarmale şi în câteva minute deja am făcut 7 sute de sarmale cu ajutorul lor... În următoarea săptămână voi face nişte preparate specifice chinezeşti pe care le-am învăţat aici."

W: Se vede că săptămâna românească este, pentru prietenii noştri români, şi un prilej de a face schimburi de experienţă. Dacă veniţi în perioada 19-26 iulie la barul Song din centrul oraşului, veţi avea parte în fiecare seară nu numai de preparate româneşti, ci şi de momente muzicale susţinute de muzicienii români din cvartetul „Arcadia" şi formaţia de jazz „Hariclea & Sorin Terinte."

Un membru al cvartetului ne-a dat un interviu.

Cristian Solăşan: Eu aş spune că publicul chinez este în mod sigur mai apropiat, ca şi atitudine, de publicul român decât ar putea fi publicul european sau oricare alt public din Vest...

Liu Jian: Tehnica cvartetului „Arcadia" este destul de bună şi puţini muzicieni chinezi de cvartet se pot compara cu ei.

Bădescu Hariclea: Reacţia publicului a fost chiar foarte OK.

Alexandrul Şipa: Domnilor colegi, după prima zi am deja spaţiu materiale pentru întreaga pagina.

Dirijorul si compozitorul Liu Jian a dat o inalta apreciere cvartetului Arcadia.

Prezentator: Vă invităm să ascultaţi în continuare al 3-lea reportaj despre Săptămâna Românească la Beijing

W: În timpul săptămânii româneşti, muzicieni români vor cânta la câteva baruri şi cluburi de stil avangardist din Beijing, inclusiv barul Song, care este locul principal de organizare a manifestărilor. Puteţi admira aici în fiecare seară proiecţii cu peisaje româneşti acompaniate de muzică.

W: Răzvan Dumitru, membru al cvartetului Arcadia din Cluj, ne spune:

„Primul concert a fost la barul „The Bed" şi am interpretat un cvartet de Adrian Pop, un compozitor din Cluj. Piesa se numeşte „Opt bagatele" pentru cvartet de coardă. După care am avut ieri un concert la Teatrul de Avangardă unde am interpretat Cvartetul nr. 8 de Shostakovich. Diseară, la Song, vom cânta două cvartete de Joseph Haiden, Opus 20 Nr. 2 şi Nr. 5."

Formatia „Hariclea & Sorin Terinte" la barul Song

W: Cristian Solăşan, violă în cvartet, ne-a spus:

„Eu aş spune că publicul chinez este în mod sigur mai apropiat, ca şi atitudine, de publicul român decât ar putea fi publicul european sau oricare public vestic. Parcă publicul chinez este mai apropiat de spiritul în care am crescut, un spirit cald, prietenos cumva. Şi oamenii de pe stradă zâmbesc frumos şi sunt prietenoşi. Într-adevăr este o onoare pentru noi să fim aici, e ceva nou şi valorează de sute de ori mai mult decât orice altă situaţie prin care am trecut din punct de vedere profesional."

C: Publicul chinez a fost într-adevăr încântat de interpretarea artiştilor români. Liu Jian, dirijor şi compozitor chinez care a urmărit cvartetul, nu s-a zgârcit deloc cu laudele.

„Nivelul profesional al muzicienilor români este foarte ridicat. De mic am auzit de cunoscutul dirijor român George Enescu. Iar popularizarea naiului în China este strâns legată de melodia populară românească „Ciocârlia". Tehnica profesională a cvartetului „Arcadia" este destul de bună şi puţin muzicieni chinezi de cvartet se pot compara cu ei. Cred că românii sunt foarte drăguţi şi vreau să vizitez România dacă voi avea ocazia."

C: Yan Jianwu, un responsabil din Ministerul Culturii din China, a spus:

„Ne propunem să introducem cvartetul Arcadia în proiectul „Express Orient", turneul de manifestări organizate sub egida Ministerului Culturii care oferă prilejuri artiştilor premiaţi chinezi să iasă în străinătate. Ar fi interesant ca muzicieni români şi cei chinezi să interpreteze pe aceeaşi scenă."

Solista Haricleea Badescu ne-a dat un interviu.

W: Deşi jazzul nu are un public atât de larg ca celelalte stiluri muzicale, formaţia „Hariclea & Sorin Terinte" s-a bucurat totuşi de o primire călduroasă în cluburile de jazz din Beijing. Solista Haricleea Bădescu a precizat:

„Reacţia publicului a fost chiar foarte OK. Şi din partea localnicilor, şi din partea invitaţilor. Ne-ar fi plăcut să cânt şi în cluburile din Beijing. În China oamenii sunt calzi, primitori, îmi place oraşul Beijing. M-a surprins foarte plăcut. Trebuie să recunosc că peste puţin plec şi, deşi au fost 8-9 zile de şedere aici, în Beijing, mi-ar fi plăcut să mai stau măcar vreo săptămână. Chiar acum am reuşit să mă acomodez şi voi avea nostalgii."

W: Alexandru Şipa, promotor al jazzului şi însoţitor al managerului formaţiei, ne spunea emoţionat:

„Ne-a surprins foarte plăcut pentru că publicul din China, ca şi de oriunde, chiar nu toţi sunt iubitori de jazz. Cu toţii sesizează valoarea, calitatea şi bucuria de a cânta, a interpreta... La deschidere sala a fost arhiplină şi atunci a fost cel mai mare succes. Sperăm ca în serile următoare să fie aceeaşi afluenţă public şi să bucure cu toţii de cel mai valoros proiect de jazz din ţara noastră. Eu am o rubrică la o revistă din România care se numeşte Observator Cultural. Rubrica are un sfert de o pagină în fiecare săptămână. Cu această ocazie, mi s-a oferit un spaţiu pe o pagină întreagă în care să scriu impresiile despre vizita noastră în China. După prima zi, am trimis un e-mail revistei în care am spus: domnilor colegi, după 12 ore am deja material pentru toată pagină. Ce facem cu restul zilelor? Abia aştept să mă întorc în ţară şi cu ocazia asta, cunoscând diferite personalităţi de la instituţiile care au organizat această acţiune, vom încerca să continuăm şi în România, relaţia aceasta, relaţii artistice dintre cele două ţări, dar şi cu alte ţări."

Li Mo, managerul barului Song

C: Iată că această săptămână românească reprezintă de fapt un prilej extraordinar pentru chinezi să cunoască România de astăzi, fapt care a fost confirmat şi de managerul barului.

„Acţiunea ne-a adus mai mulţi clienţi care au fost încântaţi de manifestările şi mâncărurile aduse de prieteni români. Cei care nu cunoşteau foarte bine România au început să arate interes pentru această ţară."

C: Wu Min, îţi poţi imagina cât de romantic este să ai în faţă delicatese româneşti, să savurezi un pahar cu vin de fetească neagră, uitându-te la imagini cu priveliştile mirifice din România şi ascultând melodii frumoase de jazz, şi toate acestea într-un bar din Beijing?

W: Am spus câtorva prieteni de-ai mei ce interesante sunt manifestările din barul Song. Ei au ajuns până acolo şi mi-au spus că nu au fost dezamăgiţi.

C: Dragi ascultători, aici se încheie ediţia de astăzi şi vă invităm să urmăriţi, miercuri, ultimul reportaj despre Săptămâna Românească la Beijing. Chu Qunli,

W: Şi Wu Min,

C: Vă spun la revedere!

W: La revedere şi o seară frumoasă în continuare!