Actrița Qin Hailu arată și se comportă ca o persoană mult mai tânără și mai plină de viață decât te-ai aștepta la cineva de 30 de ani (vârsta ei). Nu se dichisește și nici nu are gesturi pe care le recunoști adesea la tinerele starlete. Poate și pentru că nu e considerată o vampă a ecranului, precum colega ei de an Zhang Ziyi.
Lipsește zâmbetul automat când aparatele de fotografiat sunt îndreptate asupra ei. Pur și simplu apare ca o interlocutoare plăcută, gata să discute despre felul cum și-a construit statutul de celebritate.
Primele contacte cu scena nu anunțau prin nimic cariera de mai târziu. A studiat de mic copil opera tradițională chinezească și a rămas cu un gust amar de atunci.
„Eram prinsă în fiecare zi într-o muncă grea și mizerabilă și adesea aveam ochii plini de lacrimi. Rareori aveam voie să merg acasă ca să-mi văd părinții. Aveam numai 9 ani."
A studiat opera tradițională în Dalian, orașul din NE Chinei unde s-a născut. După ce s-a chinuit 6 ani, a ajuns studentă la Academia Centrală de Artă Dramatică de la Beijing.
A fost în aceeași grupă cu Zhang Ziyi. Dar despre ea se spune că a ajuns la succes numai prin talent, fiind lipsită de farmecul colegei sale devenită un nume la Hollywood. Dar Qin nu e deranjată de asemenea opinii.
„De ce să fiu mâhnită? Există un standard universal de frumusețe? Nu. Totul depinde de unghiul de vedere. Consider că am propriul meu tip de frumusețe. Când am fost peste hotare la diverse festivaluri cinematografice, mulți străini mi-au spus că sunt foarte drăguță și că am imaginea clasică a frumuseții asiatice. Am 30 de ani și frumusețea se vede nu pe chip, ci în cumințenie."
Actrița nu e deranjată nici de aceia care-i critică creațiile, subliniind că un film artistic este expus la opinii foarte diverse.
„Facem filme pentru cei ce pot îmbrățișa ideile noastre. Opiniile acelor cărora nu le plac filmele nu contează, pentru că de la bun început nu ne-am așteptat să le placă", remarcă ea și merită reflectat asupra ideii.
Actualmente joacă rolul patroanei unui salon de coafură în filmul „Sunt Liu Yuejin", realizat de regizoarea Ma Liwen. În același timp este angajată în campania publicitară pentru cel mai recent album muzical al ei „Stradă cu sens unic".
Dar proiectul care o absoarbe cel mai mult este rolul din drama cinematografică „Trandafirul Roșu și Trandafirul Alb", adaptare a celebrului roman cu același nume scris de Eileen Chang. Rolul „Trandafirului Roșu" îi apare ca un dar special pentru cei 30 de ani pe care tocmai i-a împlinit.
Filmul este despre un bărbat căsătorit cu o femeie ștearsă („Trandafirul Alb"), ce se lansează într-o relație cu o altă femeie căsătorită („Tandafirul Roșu"), plină de curaj și pasiune în pofida faptului că nu mai este o tânără „un suflet de copil într-un trup de femeie". De fapt este vorba de o nouă versiune cinematografică, fiindcă un prim film, premiat, cu același subiect a fost realizat în 1994 de Stanley Kwan.
Qin a atras atenția publicului în anul 2000, când a primit premiul pentru cea mai bună actriță la festivalul de film din Hong Kong pentru rolul unei prostituate „cu suflet" din filmul „Durian, durian". A jucat de atunci rolul unei profesoare de țară, în „Dragoste fără sfârșit", al ultimei împărătese din dinastia Qing în „Cetățean deosebit", al unei stewardese în „Poeții fără experiență".
Felul ei direct de a fi o izolează în lumea artiștilor; prietenii ei sunt din alte domenii. Nu e căsătorită, dar susține că-i înțelege pe bărbații care au nevoie de „respect și mândrie". Deși promite să fie o soție blândă, actuala studentă la managementul produselor de lux este un om care și-a luat ferm destinul în propriile mâini.
Realizatorul și prezentatorul Emil Mirasova vă mulțumește pentru atenție și vă așteaptă peste o săptămână la aceeași rubrică.
|