Iniţiativa unor schimburi internaţionale de vederi în legătură cu viaţa cetăţenilor municipiului în cauză este un fenomen inedit şi cât se poate de interesant atât în ce priveşte aspectul academic al problemelor abordate, dar mai ales prin şansa de a „plonja" în viaţa oamenilor de rând din oraş ca să afli nemijlocit... cum o mai duc.

Poate nu întâmplător această destinaţie turistică atât de renumită în China, dar şi peste hotarele ţării a ales această insolită formă de promovare, lăsând oarecum în plan secund atracţiile comune pentru vizitatori. Aşa cum ţinea să sublinieze Wang Guoping, liderul politic al acestuia:

„După eforturi de aproape 30 de ani în aplicarea reformei şi deschiderii Hangzhou a intrat în rândul oraşelor dezvoltate."

Mai mult, arăta acelaşi, Hangzhou a dobândit pentru al IV-lea an consecutiv, în urma unei anchete la scară naţională, titlul de „oraşul cu cei mai mulţumiţi cetăţeni" din China. Autorităţile locale pun accentul pe asigurarea unei vieţi mai bune a cetăţenilor, având în vedere trei aspecte: modul în care aceştia se realizează profesional, modul cum îşi îmbogăţesc zestrea culturală şi cum îşi petrec timpul liber. Ancheta menţionată ar fi o probă că într-adevăr Hangzhou este un oraş al vieţii de calitate.

De altfel, indiferent pe ce cale te apropii – pe şosea, pe apă sau prin aer – de această metropolă cu nu mai puţin de 7 milioane de locuitori, eşti izbit de un detaliu surprinzător. Satele – toate, fără excepţie – sunt aglomerări de vile cu 3, 4 ori chiar 5 etaje, cu acoperişuri şi turnuleţe ascuţite mai curând în stil arhitectonic occidental decât local. Fiecare dintre aceste clădiri aruncându-se mândru spre cer este deţinută de câte o singură familie, formată în mod obişnuit din 3-4 persoane. Cum s-ar zice, „omul şi etajul". Dincolo de competiţia pentru a „nu pierde faţa", numele bun (lucru extrem de important pe aceste meleaguri), această etalare de mândrie este în egală măsură şi o probă de bunăstare a deţinătorilor locuinţelor.

Cartierele mai vechi ale oraşului au din acest punct de vedere o aparenţă mai modestă. Am neglijat să-i întreb pe localnici dacă preferă viaţa la ţară ori în marele oraş, dar din alte întrebări rezultă că se simt bine la ei acasă şi greu ar renunţa la meleagurile unde trăiesc pentru alte locuri. De altfel, provincia Zhejiang, a cărei capitală este Hangzhou, este în ansamblul ei una prosperă, cotată din multe puncte de vedere peste media din ţară.

„Cine se scoală de dimineaţă, departe ajunge." Am fost şi noi matinali şi am pornit „cu noaptea-n cap" de la cochetul hotel unde am fost găzduiţi, aflat la o azvârlitură de băţ de atracţia numărul 1 a oraşului, Lacul de Vest. Dar n-am ajuns prea departe, căci ne-am oprit în piaţa Wushan, o platformă largă la poalele unei coline împădurite. (Cam 40% din suprafaţa oraşului este zonă verde). Aici i-am văzut „la lucru" pe cei care nu mai au nevoie să meargă la serviciu pentru că au ajuns deja la vârsta pensionării. Dar alături de ei erau şi alte persoane, casnice, copii mai mărunţei ori chiar angajaţi lucrând în schimbul doi.

Feţe obosite, mâini tremurânde, haine ponosite, îngrijorare? Nu! Sau cel puţin nu în acest loc, care parcă era sediul unui festival al sportivilor şi dansatorilor seniori. Aici exersau luptătorii şi luptătoarele de taiji. Alături doamnele făceau exerciţii ce ar putea fi asimilate gimnasticii aerobice. Mai in spate un grup învăţa cu sârg dansuri specifice tradiţiilor occidentale. Lângă ei se trudeau o serie de practicanţi ale exerciţiilor cu diabolo, acel titirez năştruşnic făcând tumbe în aer dacă este măiestru biciuit. Nu lipsea nici echipa ce se antrena în mânuirea dragonului pentru dansul specific regiunilor sudice ale ţării.

Sun Zhaofeng, directorul comisiei de administrare a pieţii respective ne dădea asigurări că oamenii se adună aici pentru exerciţii, mai ales în zori şi la lăsarea serii, în toate cele patru anotimpuri.

Autorităţile îi încurajează să vină, dar iniţiativa este a cetăţenilor, iar lucrurile se petrec asemănător în numeroase spaţii deschise ale oraşului, adăuga el.

Lao Zhang, un practicant de taiji mai în vârstă, care vine de 5 ani în acest loc:

Spune că se simte bine aici, unde şi-a făcut mulţi prieteni.