În cadrul simpozionului, colegul nostru de redacţie, Luo Dongquan, a vorbit celor prezenţi despre „Contribuţiile Radio China Internaţional la schimburile culturale cu alte popoare". El a spus:

Luo Dongquan

„S-a născut în vâlvătăi de Război de rezistenţă împotriva agresiunii japoneze a poporului chinez, la 3 decembrie 1941, Radio China Internaţional constituie o fereastră prin care alte popoare pot cunoaşte mai bine China şi poporul chinez, şi prin care poporul chinez poate să cunoască mai bine lumea."

Lu Xianggan este un reputat cercetător în domeniile istoriei române şi relaţiilor chino-române, fiind totodată un excelent traducător de lucrări de specialitate şi de lucrări beletristice comtemporane din România. Titlul cuvântării sale este „Traducerile academice de specialitate, factor de activare a dialogului dintre spiritualitatea română şi chineză." Printre altele el arăta:

„De la înfiinţarea R.P.Chineze, mai ales în ultimii 30 de ani, în traducerea operelor academice române de specialitate s-au obţinut multe rezultate notabile. Au fost traduse în limba chineză un număr de cărţi de ştiinţe umaniste. Tenacitatea şi vitejia poporului român, descrise în aceste traduceri, au lăsat o profundă impresie poporului chinez, promovând studiile legate de România din alte domenii."

Liu Xianggan

Lu Xianggan a opinat că în lumea de astăzi, caracterizată prin dezvoltarea vertiginoasă a ştiinţei şi tehnologiei, existenţa unor probleme internaţionale ce au afectat grav viaţa multor oameni, determinând rătăcirea umanităţii, China şi România pot aduce contribuţii la dezvoltarea acesteia.

„Atât China, cât şi România au îndelungate tradiţii culturale. În Cartea schimbărilor, în scrierile lui Laozi şi Confucius şi în alte capodopere din antichitatea chineză se găsesc numeroase idei umaniste. Iar ideologii umaniste sunt incluse şi în opere de Mihail Kogălniceanu, Nicolae Iorga şi alţi oameni de cultură români."

Cui Nianqiang, fost consilier cultural la Ambasada Chinei în România, a făcut mult pentru promovarea schimburilor culturale chino-române. Dânsul a evocat la simpozion câteva evenimente legate de carierea sa diplomatică. El a dat o înaltă apreciere reprezentării de către Teatrul Tineretului din Piatra Neamţ a variantei în limba română a piesei chinezeşti „Orfanul Zhao". Piesa a fost tradusă româneşte chiar de domnul Cui.

Cui Nianqiang

„Scenografia şi costumele au fost splendide. Reprezentarea piesei s-a încununat cu un mare success! Am admirat foarte mult talentul regizorului şi actorilor români."

La simpozion a rostit o cuvântare şi Gao Xing, redactor-şef adjunct al revistei "Literatura universală", publicaţie bilunară care prezintă iubitorilor de literatură din China cele mai noi şi mai renumite opere literare din creaţia mondială. Gao Xing a învăţat 8 ani limba şi literatura română la USSB, fiind primul care a obţinut titlul de master din partea Catedrei de limba română a Universităţii. El a tradus în chineză multe poezii de Marin Sorescu.

Gao Xing are o înţelegere aparte şi profundă despre traducere şi literatură. El a spus:

„Cultura are o forţă mare, care poate face ca oamenii să se apropie sufleteşte. Iar operele literare traduse de noi sunt cele mai bune cărţi de vizită ale noastre."

În calitate de redactor-şef adjunct al revistei, în care au fost publicate multe opere literare române, Gao Xing a mărturisit că unele edituri chineze doresc foarte mult să scoată de sub tipar operele lui Marin Sorescu, Mircea Eliade, Nichita Stănescu şi ale altor scriitori din România. Confruntându-se cu o serie de greutăţi, cum ar fi lipsa de materiale necesare, dreptul de autor, poetul Gao Xing se pregăteşte să lanseze o traducere din poeziile lui Marin Sorescu.

În a treia parte a simpozionului, ce s-a desfăşurat după-amiază, Silviu Niculescu, colaborator român al redacţiei noastre, traducător în limba română al câtorva opere literare chinezeşti, a analizat obiectiv starea de fapt a traducerii beletristice din limba română în chineză, şi invers. El a enumerat mai întâi elementele ce-i pot influenţa pe potenţialii autori de traduceri.

„Ce elemente pot influenţa pe potenţialii autori de traduceri? Putem avea în vedere, într-o enumerare probabil incompletă, calificarea şi atesta- rea ca traducător, mediul şi cerinţele de lucru în (de)favoarea traducerilor, timpul disponibil, interesul editorilor şi al publicului, factorul financiar, ca investiţie, dar şi ca răsplată, (re)cunoaşterea publică a rezultatelor unei asemenea activităţi, (ne)cunoaşterea scrierilor demne de publicat, contac- tul cu literatura (română) şi preferinţele personale, implicarea autorităţilor şi propaganda culturală, problema drepturilor de autor, rolul pregătirii de specialitate anterioare angajarii în munca de traducere."

Apoi cel menţionat a scos în evidenţă dificultăţile întâlnite în traducerea operelor literare chinezeşti şi româneşti şi a propus unele soluţii pentru depăşirea lor.

Gao Xing

O altă personalitate pe care trebuie s-o prezentăm ascultătorilor noştri este Ding Chao, decanul Instititului de Limbi şi Culturi Europene de la USSB.

Profesorul Ding a început să-şi scrie în 1999 teza de doctorat dedicată schimburilor literare şi culturale dintre China şi România. În 2004 tema sa de cercetare a fost inclusă în obiectivele naţionale de studii umaniste sponsorizate de către stat. Ding Chao a prezentat succint la sim

Silviu

pozion conţinutul principal al lucrării sale, ce va vedea în crând lumina tiparului.

„Lucrarea este alcătuită din 2 părţi. Prima este despre promovarea operelor literare chinezeşti în Romînia. Iar în a doua parte am prezentat traducerile în limba chineză ale operelor literare româneşti."

Ding Chao a precizat că volumul său despre istoria relaţiilor culturale chino-române va fi lansat în viitorul apropiat de editura „Literatura Poporului".

Două tinere care studiază limba şi cultura română la Universitate ne-au împărtăşit după simpozion impresiile lor despre manifestarea la care au luat parte. Qu Yan a spus:

„Sunt foarte impresionată de cuvântările ţinute de învăţaţi care îşi consacră toate forţele cauzei schimburilor culturale chino-române."

Ding Chao

Zhang Gaoshuang a spus:

„Astăzi am învăţat mult de la veterani. Anul acesta la sfârşitul lunii septembrie vom pleca în România pentru studii de un an. Acolo vom avea contacte nemijlocite cu vorbitorii nativi ai limbii lui Eminescu. Cred că vom putea studia schimburile culturale chino-române. Vom putea încerca să traducem nişte opere literare, sau cel puţin vom putea să le spunem prietenilor români ceva despre cultura chineză de mare fineţe şi splendoare."

Dragi prieteni, cu cuvintele frumoase ale acestor două tinere, ce vor face parte din noua generaţie de traducători chinezi pentru limba română, am încheiat ediţia de astăzi a rubricii "Puntea prieteniei". Vă mulţumim pentru atenţia acordată şi să ne auzim cu bine săptămâna viitoare.