Ascultaţi un fragment înregistrat la o repetiţie a formaţiei folclorice din comuna Niangri, Lhasa, Regiunea Autonomă Tibet. Piesa se numeşte „Zuowa Shangmu" şi este o piesă de operă tibetană. Opera tibetană este răspândită, în principal, în zonele populate de tibetani şi cuprinde cântece şi dansuri folclorice.

În ultimii ani, datorită progresului obţinut în dezvoltarea economiei şi societăţii, s-au accelerat şi paşii de deschidere către exterior a Tibetului. Opera tibetană, o formă culturală străveche, a căpătat o nouă vitalitate, multe din piesele tradiţionale abandonate fiind revalorificate. Chija este o artistă care interpretează de aproape 30 de ani opera tibetană şi i-a spus corespondentului nostru că niciodată nu a jucat cu atât de mult entuziasm ca în prezent.

„Îmi plăcea de mic copil că joc opera tibetană. În trecut cântam şi jucam doar pentru propria plăcere. Acum numerele şi piesele jucate sunt selectate în funcţie de preferinţele spectatorilor şi tot mai mulţi turişti chinezi şi străini vin să vizioneze spectacolele prezentate de noi."

Datorită efoturilor depuse de autorităţile locale din Tibet în culegerea, catalogarea şi protejarea acestei forme culturale străveche, artiştii precum Chija pot interpreta această artă tradiţională mult îndrăgită. Aceştia se bucură şi de susţinere din partea guvernului local.

Bătrânul Samdrup are 85 de ani şi este un narator al epopeei „Regele Gesar". Epopeea „Regele Gesar" a fost creată în perioada secolelor 11-13, fiind o mare creaţie colectivă tibetană. Potrivit datelor din arhivă, opera cuprinde peste 15 milioane de caractere, cam 15.000 de pagini. Aceasta a fost transmisă din generaţie în generaţie pe cale orală. Pentru ca această epopee să nu se piardă, Samdrup este des invitat de departamentele de resort să facă prelegeri la universitate şi la academia de ştiinţe sociale din Tibet. Pentru activitatea lui, i se asigură locuinţă şi i se oferă alocaţie în bani.

Începând din anul 1980, departamentele de cultură din Ttbet au tipărit în fiecare an una-două cărţi cu povestirile din epopea „Regele Gesar." Până în prezent au fost editate 30 de cărţi. Din cauză că este o creaţie transmisă din generaţie în generaţie, pe cale orală, iar majoritatea naratorilor au acum vârste înaintate sau nu mai sunt în viaţă, salvarea acestei capodopere populare a devenit şi mai dificilă. Expertul Rigzin de la Institutul de Cercetări Etnologice din cadrul Academiei de ştiinţe sociale din Tibet a spus:

„Încercăm să înregistrăm toate fragmentele pe care le cunosc artişti populari ca Samdrub, să le scriem şi să le tipărim, ceea ce reprezintă cel mai urgent lucru în momentul de faţă. Planul nostru prevede ca în următorii 5–8 ani să edităm cele peste 60 de episoade ale lui Gesar pe care le ştie bătrânul Samdrub. În ultimii 5 ani am editat 27 de astfel de cărţi."

Tibetanii au creat prin inteligenţă un bogat tezaur cultural. Înafară de epopeea „Regele Gesar", dansurile, proverbele şi operele tradiţionale din această regiune au atras tot mult atenţia artiştilor. Din ce în ce mai mulţi şi-au dat seama de importanţa strângerii, editării şi protejării creaţiilor populare din Tibet.

Tsering Phuntsok, cercetător la Institutul de cercetare folclorică din cadrul Academiei de ştiinţe sociale din Tibet, a activat peste 20 de ani pentru salvarea artei folclorice tibetane. El a spus că ceea ce l-a impresionat cel mai mult în aceşti ani de muncă a fost atenţia acordată de statul nostru faţă de salvarea şi protejarea artei folclorice tibetane.

„La sfârşitul anilor '80 şi începutul anilor '90, în Tibet au fost înfiinţate instituţii speciale pentru salvarea şi catalogarea culturii tradiţionale la toate nivelurile administrative."

În Tibet sunt multe vestigii istorice precum Palatul Potala, templul Norbu Linga şi mănăstirea Sagya. Directorul general adjunct al departamentului cultural din Tibet, Xin Gaosuo, i-a spus corespondentului nostru că autorităţile centrale şi locale din China au alocat sume mari pentru repararea şi întreţinerea acestor localuri religioase.

„De la eliberarea paşnică a Tibetului şi până în anul 2006, am alocat peste 500 de milioane de yuani renminbi pentru repararea vestigiilor istorice din Tibet. Pentru perioada 2006 - 2010, statul a decis să aloce încă 600 de milioane de yuani renminbi pentru repararea şi întreţinerea importantelor puncte de interes istoric. În acelaşi timp, de la demararea programului de recunoaştere şi protejare a moştenirilor culturale intangibile din ţara noastră am înaintat statului două liste cu obiective ce pot intra în patrimoniul naţional intangibil. Pe prima listă au fost nominalizate 14 obiective pentru care s-au investit deja fonduri pentru protejare.

În ultimii ani, odată cu dezvoltarea economiei şi societăţii şi deschiderii către exterior a Tibetului, cultura tibetană are o influenţă din ce în ce mai mare pe arena internaţională. Din ce în ce mai mulţi turişti străini au efectuat excursii în Tibet. Concomitent, schimburile culturale din Tibet au devenit tot mai frecvente. În ultimii ani, Tibetul a organizat peste 20 de schimburi de delegaţii culturale cu străinătatea, printre care se numără Expoziţia relicvelor tibetane, desfăşurată în Germania, Expoziţia relicvelor culturale preţioase din Tibet în Statele Unite.

Dragi prieteni, de zeci de ani guvernul chinez depune mari eforturi materializate prin forţă de muncă, materiale şi bani pentru ca strălucita cultură tibetană să se dezvolte şi să fie protejată. Aici se încheie ediţia noastră de astăzi. Realizatoarea şi prezentatoarea Lin Ting vă mulţumeşte pentru atenţie!