 Flacăra sacră a Jocurilor Olimpice de la Beijing a ajuns la 8 mai pe vârful Chomolungma. Toată lumea cunoaşte faptul că climatul de pe Chomolungma este caracterizat prin temperatura scăzută, aerul rarefiat şi vântul puternic. Mediul climatic vitreg şi mereu schimbător nu asigură condiţiile necesare arderii flăcării sacre. În acest context, Compania de Ştiinţă şi Industrie Aerospaţială din China a început, în anul 2006, activitatea de cercetare a torţei şi lămpii de purtare a focului olimpic folosite pe timpul ştafetei pe muntele Chomolungma. După doi ani de cercetări, specialiştii au reuşit să realizeze lampa focului olimpic pentru podiş şi cea pentru muntele Chomolungma. Ren Guozhou, cercetător la această companie, a spus: „Rezultatele experimentelor arată că siguranţa lămpii în condiţii de podiş scade atunci când altitudinea este mai mare de 6.500 metri. În această situaţie am realizat lampa specială pentru Chomolungma care poate funcţiona de la înălţimea de 6.500 metri până în vârful piscului."
Lampa focului olimpic pentru podiş are la bază carburant de aviaţie şi poate arde continuu 48-72 ore. Lampa pentru Chomolungma foloseşte un tip de combustibil solid, special, de culoare gri închis, al cărui mod de fabricare nu poate fi dezvăluit. Liu Jie este unul dintre cercetători. El a afirmat: „Am adăugat unele substanţe speciale în combustibilul lămpii cu focul olimpic pentru Chomolungma. În mediul cu oxigen insuficient, flacăra poate arde fără întrerupere 8-15 ore. Este suficient să se pună combustibil o dată la 8 ore."
Potrivit domnului Liu, luând în considerare eventualele dificultăţi cu care se pot confrunta alpiniştii, cercetătorii s-au străduit pentru a face ca lampa să asigure arderea timp îndelungat a flacărei olimpice pe Chomolungma, să fie mai uşoară şi mai uşor de utilizat. Rezultatul testelor arată că focul din lampă nu se stinge chiar în aer liber, la temperatura de minus câteva zeci de grade celsius.
O altă problemă dificilă pentru cercetători a fost torţa olimpică folosită pe Chomolungma. Ca cerinţe principale, torţa trebuie să asigure ca flacăra să poată fi aprinsă şi observată şi să nu poată fi stinsă de vânt.
Înafară de temperatura şi presiunea scăzută şi de vântul extrem de puternic, un alt factor important care a trebuit avut în vedere pe timpul proiectării torţei l-a constituit fundalul cu lumină puternică de pe vârful Chomolungma. Liu Jie a explicat:„Torţa olimpică obişnuită funcţionează cu combustibil lichid. Pentru a înlătura factorii nefavorabili de pe Chomolungma, precum presiunea şi temperatura scăzută, vântul puternic, lipsa de oxigen şi pentru a asigura suficient timp pentru aprindere şi vizibilitatea flăcării în lumina puternică, am proiectat un combustibil solid care să garanteze eficienţa arderii pe cel mai înalt vârf de pe Pământ."
Gao Bingxin, comandant adjunct al departamentului pentru cercetarea torţei olimpice, a spus că pentru asigurarea aprinderii torţei pe Chomolungma, au fost făcute numeroase teste.„Perioada de timp acordată experimentelor pentru arderea torţei pentru Chomolungma a depăşit 1.000 ore. În plus am fost la Mohe, extremitatea nordică a teritoriului Chinei pentru a testa torţa la temperaturi scăzute. În anul 2006 am făcut teste chiar pe Chomolungma."
În dimineaţa zilei de 8 mai, când flacăra olimpică a ajuns pe vârful Chomolungma, viteza vântului a fost 18,1 metri pe secundă şi o temperatură de -20 grade Celsius. Rezultatele experienţelor au dovedit că torţa poate fi aprinsă în condiţiile în care viteza vântului este 30 metri pe secundă şi la temperatura de -45 grade Celsius. Deci, chiar dacă ar fi fost condiţii şi mai vitrege, flacăra olimpică tot ar fi putut arde pe vârful Chomolungma.
|
