La simpozion au participat ambasadorul României în China, Viorel Isticioaia şi doamna consilier Tatiana Isticioaia, doamna Grete Tartler Tăbăraşi, ministru al Direcţiei relaţii culturale, educaţionale şi ştiinţifice din cadrul Ministerului român de Externe, Florentina Vişan, şefa Catedrei de limbi orientale a Facultăţii de limbi şi literaturi străine din Universitatea Bucureşti, românologi chinezi din diferite instituţii din ţara noastră, precum Feng Zhichen, Lu Xianggan, Zhang Zhipeng, Cui Nianqiang, Gao Xing.

toti participantii la simpozion

Simpozionul a fost împărţit în trei componente şi s-a desfăşurat pe durata unei zile. Prima parte a manifestării a fost prezidată de către Ding Chao, decanul Institutului de limbi şi culturi europene, care a prezentat mai întâi scopul organizării acestei activităţi.

Ding Chao, decanul Institutului de limbi si culturi europene

"Manifestarea a fost organizată de către Universitatea de limbi străine din Beijing, ambasada României în China şi Institutul Cultural Român, având ca scop privirea retrospectivă asupra istoriei schimburilor culturale între China şi România, evaluarea rezultatelor obţinute şi sintetizarea experienţelor acumulate, extinderea orizontului şi identificarea unor noi căi şi surse pentru activitatea de traducere şi editare, activarea reciprocă a cercurilor academice şi evidenţierea confluenţei spiritualităţii umane chineză şi română."

Doamna Zhong Meisun, prorectorul Universităţii de studii străine din Beijing, a subliniat în cuvântarea sa rolul însemnat jucat de activitatea de traducere în promovarea înfloririi culturale a fiecărei ţări şi a schimburilor culturale dintre diferite state. Ea a spus:

„Cultura este o importantă componentă a civilizaţiei omenirii. Traducerea constituie mijlocul cel mai eficace şi stabil pentru desfăşurarea schimburilor culturale între diferite naţiuni. În contextul glabalizării, cum să se menţină diversitatea culturilor, cum să se procedeze ca traducerea să contribuie la prosperitatea culturii naţionale şi la cunoaşterea şi înţelegerea reciprocă a omenirii reprezintă un subiect de care se preocupă mulţi savanţi."

ambasadorul Viorel Isticioaia

Ambasadorul Viorel Isticioaia a elogiat contribuţiile deosebite aduse de traducători în ansamblul relaţiilor culturale:

„Ambasadorii sunt trimişi pentru a servi comunicării. Traducătorii, în fapt, sunt tot ambasadori. Ei parcurg distanţele dintre culturi. Ei parcurg distanţele dintre idei şi depăşesc cu ajutorul cuvintelor aceste distanţe. Vreau să apreciez, astăzi, faptul că majoritatea dintre dv., indiferent de generaţii, aţi fost ambasadorii interesului reciproc dintre români şi chinezi. Aţi fost ambasadorii prieteniei, a încrederii în valorile culturale a fiecărei naţiuni.

Există secolul acesta pe care l-am început o nouă provocare. Aceea a explorării unei noi forme de înţelegere, nu numai celor electronice care ne servesc în fiecare zi - telefonul mobil, Internetul - şi există explorarea unei forme noi de a pătrunde în sufletele oamenilor prin valori, prin idei, prin cuvinte. Studiul limbilor, studiul literaturii, studiul culturii este un instrument care, mai mult ca nicodată, este necesar."

doamna consilier Tatiana Isticioaia

Doamna Tatiana Isticioaia a prezidat a doua parte a simpozionului în cadrul căruia 7 experţi au rostit cuvântări şi au prezentat câteva din rezultatele obţinute pe tărâmul traducerii operelor literare din cele două ţări şi al promovării reciproce a culturilor chineze şi române.

Doamna Tăbăraşi a vorbit pe tema "Imaginea religiilor chineze în ?Descrierea Chinei?de Nicolae Spătarul Milescu." Ea a spus:

"Ambasadorul Milescu avusese obligaţia de a informa cât mai exact şi mai amănunţit asupra împărăţiei chineze şi locuitorilor săi. Numărând 58 de capitole, această carte se împarte în 2 părţi. Prima prezintă treburile obşteşti ale chinezilor: împărăţia şi obiceiurile lor, precum şi alte lucruri care sunt întrebuinţate pentru descrieri generale şi publice. Iar cea de-a 2-a, o descriere a 15 provincii chineze. În ce priveşte religiile chinezilor, ele sunt, desigur, deosebit de interesante pentru diplomatul Milescu.

Doamna Grete Tartler Tabarasi

Nicolae Milescu nu se mulţumeşte să facă simple descrieri, ci adaugă aprecieri valorice dezvăluite în contextul cultural de unde provenea şi bazate pe comparaţii cu direcţiile filozofice europene cunoscute de el. (…) Simpatia sa se îndrepta spre Confucianism, anticipând în acest sens concepţia iluminiştilor vest-europeni."

Feng Zhichen, profesor la catedra de limba română la Universitatea de studii străine din Beijing, este mentorul mai multor generaţii de specialişti în limba şi cultura română. El însuşi este un cercetător pasionat şi un traducător al unor opere literare româneşti şi, îndeosebi, este un bun cunoscător al operei eminesciene. El a ţinut o cuvântare cu tema „Taoismul în viziunea poetică eminesciană." Profesorul Feng a arătat:

profesor Feng Zhichen

„Poetul român n-a avut niciun contact cu ideile formulate de Laozi. Totuşi, ca un cititor chinez pasionat, după o lectură îndelungată şi un studiu amănunţit, am descoperit în poezia eminesciană anumite concepţii emise de Laozi."

Ulterior, profesorul Feng a oferit câteva argumente care susţin opiniile sale.

Doamna Florentina Vişan a tradus în limba română numeroase opere literare chineze. În cadrul simpozionului a vorbit despre importanţa teoriei traducerii. Ea a spus:

„Când mergem la orice tip de congres internaţional, dorim să arătăm cum putem să contribuim la teoriile generale care au fost foarte multă vreme doar aparatul culturii occidentale, făcând apel la înţelepciunea, la filozofia, la estetica chineză. Aşadar, eu voi vorbi despre metoda hermeneuticii comparate".

doamna Florentina Visan

Pe urmă, profesoara Vişan a prezentat în limba chineză experienţele acumulate de ea în traducerea unor capodopere literare chinezeşti, mai ales a cărţii ?Cugetări? de Confucius. Ea a spus:

„În traducerea operei ?Cugetări? de Confucius, am întâlnit multe dificultăţi. Când am tradus termenii din această operă, n-am folosit fără discernământ termenii filozofiei occidentale. Făcând o analogie, am observat multe similitudini între vocabularul limbii chineze vechi şi concepţiile din filozofia occidentală. De pildă, ,ren' este un cuvânt des întâlnit în cartea ?Cugetări?. De obicei, se traduce drept, ,dragoste', ,simpatie', ,virtutea perfectă', sau ,umanitate'. Am aflat că nicio variantă nu este foarte potrivită. În urma unei cercetări, am constatat că ,ren' se referă la relaţii între persoane. De aceea, am tradus drept ,iubire reciprocă', ,dragoste reciprocă', ,atenţie şi grijă faţă de celălalt', ,umanitate superioară', ,omenie superioară' şi ,virtute superior umană".

Dragi prieteni, am difuzat prima parte a reportajului despre simpozionul pe tema schimburilor culturale chino-române. În ediţia următoare a rubricii „Puntea prieteniei" vom continua acest subiect. Realizatoarea şi prezentatoarea Chu Qunli vă mulţumeşte pentru atenţia acordată şi vă spune la revedere!